Alimentație și sănătateOameni

Câțiva producători ajută întreprinderile de alimentație publică să precomposteze deșeurile organice. Restaurantul Rozmarin deja precompostează!

Stela Babíí Fetescu, producătoare de paste și hummus, spune că o întreprindere de alimentație publică generează, ZILNIC, cel puțin 300 litri de deșeuri organice. E foarte mult, nu-i așa? Odată aruncate la groapa de gunoi, împreună cu alte tipuri de deșeuri, resturile de mâncare poluează grav mediul. Deoarece ele se descompun necontrolat, produc emisii de dioxid de carbon și de metan – gaz cu efect de seră de de 34 ori mai puternic decât CO2. Un kilogram de deșeuri alimentare emite aproximativ 1kg de CO2 în atmosferă.

Stela Babíí Fetescu – fondatoarea brandului Verde Go, a făcut echipă cu alți producători și activiști civici de la noi din țară, ca să pună pe roate un management sănătos și durabil al deșeurilor menajere.

„VerdeGo a depus dosarul pentru un grant în sumă de 8000 de dolari, în cadrul proiectului Green City Lab, sponsorizat de UNDP Moldova. Am câștigat acest suport financiar și elaborăm un model de gestionare corectă a deșeurilor organice. Am lansat proiectul „MD la puterea a doua”, venim cu soluții simple și practice pentru gospodării, dar și pentru întreprinderile de alimentație publică, ce produc o cantitate uriașă de deșeuri organice. Această materie organică poate fi utilizată și poate aduce profit. Ne propunem să transformăm deșeul în valoare. O întreprindere de alimentație publică ce livrează prânzul la oficii, hrănește 300 de oameni în fiecare zi, prin urmare, produce 300 de litri de deșeuri, ZILNIC. O porție de mâncare sau un prânz înseamnă un litru de deșeu, ceea ce este foarte mult.

Ce propunem noi? Să compostăm.

Vin în ajutor tehnologiile patentate acum 30 de ani de japonezi, care au studiat experiența de măcerare și de fermentare în toată zona asiatică, unde este renumit sosul de soia și așa-zisa „kombucha”. În Europa avem murături. Acum 20-30 de ani, când mergeai prin sate, vedeai o groapă din care ieșeau aburi, mirosind a iarbă. Se destupa groapa de siloz. Silozarea e un proces prin care se conservează materia organică. Într-o bucătărie dintr-o unitate de alimentație publică nu avem timp să așteptăm să se mureze deșeurile. Ne vin în ajutor tehnologiile inovative, sunt produse sub formă de microorganisme eficiente. În laborator se cultivă 108 de bacterii care produc fermentația lactică aerobă. Noi inoculăm aceste bacterii în tărâțe pe care o presurăm peste materia organică în bucătărie. Are loc fermentația acido-lactică, asemănătoare cu murătura, silozul, chefirul, alte procese bine cunoscute de noi. Astfel înlăturăm mirosurile neplăcute. Deșeurile prelucrate cu Bokashi au un miros acrișor.

Câtă tărâțe prelucrată cu Bokashi trebuie să presurăm? Un gram per kilogram. Butoiul în care se păstrează deșeurile se ține pe rampă, în depozit, oriunde îi este comod unității de alimentație publică. Fiind închis, nu produce miros, iar în 18-60 zile obținem un precompost calitativ care poate fi dus în grădină”, explică Stela.

În imaginea de sus vedeți o centrala termică verde care prelucrează materia organică din bucătărie. Le fermentează, iar apa încălzită până la 70 de grade trece prin pompă, în sera în care se cultivă frunze de salată și plante.

„Sergiu Țurcanu, fondatorul afacerii cu mirodenii și ardei la ghiveci – EcoVazon, a testat această centrală termică verde încă anul trecut. În acest an, avem alte două replici, la Schinoasa și la Dănceni.  Folosim energia obținută din compostare pentru încălzirea spațiilor în care avem plante.”

La elaborarea modelului de management durabil al deșeurilor mai participă Dmitrii Pliușcev – producătorul de micro verdețuri, cunoscut pentru brandul Papa’s Greens și tinerii de la inițiativa „Ask a Worm” – primii care au adus târățele prelucrate cu Bokashi, în Moldova.

Sergiu Țurcanu, producător, EcoVazon: „Mașinăria pe care ați văzut-o la Dănceni, de fermentare a deșeurilor organice, prin care obținem energie termică în sere, nu este o invenție a mea, mai degrabă o adaptare la condițiile noastre. Invenția îi aparține lui Jean Pain – un pădurar francez. Acum această tehnică e folosită în mai multe țări, despre care se spune compost prin metoda lui Jean Pain sau biomelier. Centrala e construită, în principal, din rumeguș de lemn. Am și eu una. Substratul organic pe care îl dobândim prin compostare este superb, foarte bun pentru plante. Despre tehnologii și beneficii ar fi multe de spus, acum voi menționa doar că folosesc microorganisme eficiente, apar râmele, dirijez procesul aerob sau anaerob. Mi-ar plăcea să văd cum se compostează mai mult la noi în Chișinău, în apartamente. Eu eram mereu interesat de compostare și îmi părea cumva logic să gestionez acest proces, mai ales la mine la seră. Nu mi-am pus ca scop gestionarea deșeurilor organice, doar am organizat acest lucru la mine, pentru ca mai târziu, să apară și alți oameni interesați, care au adus deșeurile la mine pentru compost. La mine vin cu deșeuri angajații Ambasadei Suediei, ai restaurantului Rozmarin, sunt câteva persoane care aduc regulat resturi de mâncare, adunate în case și apartamente. Da, cred că e un model real de management al deșeurilor, care ține de conștiința comună. Este important să înțeleagă lumea importanța acestor practici. Nu ași dori să fie impus, dar un cadru legal care ar facilita colectarea și ar avantaja companiile ce colectează deșeurile organice ar fi binevenit.”

Acum, autorii proiectului „MD la puterea a doua” caută o instituție de învățământ care să se implice, pentru a testa modelul gândit de ei în noi împrejurări, pentru a verifica viabilitatea tuturor soluțiilor propuse de ei.

„Vrem să facem un model de economie circulară, ușor de preluat de orice gospodărie sau unitate de alimentație publică”, încheie Stela.

Ana Sîtnic, proprietara Rozmarin: „De la 1 ianuarie colectăm și noi deșeurile organice, le prelucrăm cu Bokashi. Sera EcoVazon se află chiar lângă noi, avem un angajat care se ocupă de sortarea deșeurilor, așa că el le duce la seră.  Ducem deșeurile și la Verde Go. De ce am decis să ne implicăm în acest proiect pilot de Management Durabil al Deșeurilor, m-ați întrebat mai devreme? E o chestiune ce ține de Responsabilitate Socială. Conștientizam amprenta pe care o lăsam, HoReCa generând o mare parte din deșeuri organice și nu numai. Vrem să devenim un exemplu molipsitor pentru ceilalți. Este o bătaie de cap? Deloc, atunci când anumite valori primează.. Credem că putem lăsa urme bune pe pământ, acum știm cum putem face asta, de aceea nu putem fi indiferenți.”

Restaurantul Rozmarin precompostează deșeurile alimentare. Fii ca Rozmarin!

Citește și: http://apostrof.md/ce-facem-cu-deseurile-alimentare-le-transformam-in-hrana-pentru-pamant-familia-mea-a-inceput-compostarea-si-ne-place/

Tags
Show More

Related Articles

One Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close