Despre copiiOameni

Lorina Țurcanu a creat bijuterii în care își păstrează laptele matern

Acum 7 luni, Lorina o purta sub inimă pe Dariana. Astăzi, poartă lângă inimă pulbere din laptele său, conservată în pandantive superbe. Bijuteriile îi vor aminti de călătoria de la colostru până la ultima picătură de lapte stoarsă, dar mai cu seamă de emoțiile ce au însoțit-o.

Eu, o mare strângătoare de amintiri și emoții, m-am bucurat nespus de mult când am văzut că Lorina Țurcanu a creat primele bijuterii în care a încapsulat laptele său matern!

Lorina e creatoare de bijuterii, accesorii, figurine și piese de decor din lut polimeric.

Ideea de a crea pandantive în care să își păstreze laptele matern i-a venit încă pe când era însărcinată. Apoi, experiența ei de alăptare la sân a convins-o că trebuie să își realizeze dorința cu orice preț.

„Din momentul în care am aflat că sunt însărcinată, am decis că vreau să alăptez, că vreau să valorific posibilitățile corpului meu. Până a deveni mamă, nu credeam că poți menține în viață pe cineva doar cu ajutorul corpului tău. În cele două ore cât am stat în sala de reanimare, iar Dariana mă aștepta pe pieptul tatălui său, mă tot gândeam ca nu cumva să îi dea cineva lapte praf. Știam că colostrul trebuie să fie prima ei mâncare. Alăptarea nu mi s-a dat ușor, chiar dacă citisem multă informație și teoretic eram pregatită încă de când eram însărcinată.

Pentru că am născut prin operație cezariană, din cauza unor complicații, laptele nu a venit în aceeași zi, și nici măcar a doua, ci tocmai în a treia zi, cu o lactostază de toată frumusețea. Am avut norocul să o am alături pe sora mea – mamă a patru copii, care trecuse cu toți copiii săi prin asta, și a putut să îmi acorde ajutorul necesar, să îmi maseze și să îmi stoarcă sânul, în timp ce eu, efectiv, urlam de durere. Peste alte trei zile, am început să simt dureri de mameloane crăpate și să am sânii însângerați. Dariana nu era prea îndemânatecă la început si deși o atașam corect, ajungea să stea agațată de sfârcuri, iritându-le. Îmi era frică să o alăptez. Frică din cauza durerii. Frică din cauza nesiguranței. Cu toate astea, laptele venea și mă străduiam să o pun la sân la cerere, pentru că știam că nu există nimic mai bun decât laptele meu. Prima lună a fost o provocare pentru ambele, dar cu timpul, nici nu am realizat unde a dispărut acea durere și acea frică.”

Lorina a început să savureze procesul de alăptare pe când Dariana împlinise trei luni.

„Îmi dădea acea siguranță și liniște interioară, acea încredere că tot ce fac e corect și legătura dintre noi două se intensifica cu fiecare zi. Am stors și am făcut rezerve de lapte în congelator pentru perioada când îi voi diversifica meniul, dar practic nu am avut nevoie de acele rezerve decât doar de câteva ori, când trecea prin pusee de creștere sau regresie de somn.”

Încă de când era însărcinată știa că, în lume, se fac bijuterii din lapte matern.

„M-a copleșit ideea, dar îmi parea imposibilă realizarea acestora la vreunul din meșterii internaționali, pentru că presupunea transmiterea unei porții de lapte prin poștă, ceea ce nu cred că e admisibil la noi. Plus, costurile erau destul de mari. Având experiență în domeniul creării accesoriilor din lut polimeric, m-am ambiționat să îmi creez singură mult râvnita bijuterie. Am tot căutat surse și informații ca să îmi pot crea propria dovadă în amintirea acestei perioade sublime, și iată că după multe încercări, recent am reușit să ajung la un rezultat cât de cât satisfăcător.”

Lorina a testat mai multe metode de conservare a laptelui matern și crede că a găsit, în sfârșit, una bună. Speră că bijuteria va rezista mulți ani, dar trebuie să se convingă ea de asta înainte să le propună și altor femei să „își conserveze” darul lui Dumnezeu pentru copii și mame.

„Vreau să fiu sigură că rezultatul obținut nu se va modifica în timp, și atunci voi putea prezenta produsul acesta și publicului larg. Consider că este cea mai de preț dovadă a acelei legături care a dat startul celei mai frumoase experiențe din viața mea. Și va fi o bijuterie fără de preț pentru fetița mea, când va ajunge și ea să fie mamă.”

Acest tip de bijuterii e pentru mama care și-a încheiat alăptarea (dar are undeva păstrată o rezervă de lapte, nu neaparat bun pentru consum) sau care încă alăptează.

Încetarea acestui proces poate aduce lacrimi sau un sentiment de ușurare, poate semăna cu un gol lăuntric, cu pierderea acelui loc sigur, pe care l-am creat cu atâta dăruire pentru puiul nostru, sau poate întări acea legatură puternică pe care încă o împărtășim. Dar, dragă mamică, să știi că nimic nu poate șterge călătoria ta de la colostru până la ultima picătură stoarsă. Toate experiențele trăite și simțite în acest răstimp se pot coagula în această mica bijuterie pe care fie că o vei purta cu mîndrie lângă inimă, așa cum ți-ai purtat puiul, fie o vei transmite următoarei generații ca pe un testament. Această călătorie a început atât de nesigur, dar tu ți-ai creat propriul ritm. Uite cât de departe tu și puiul tău ați ajuns! Ți-ai dedicat inima, trupul si sufletul în toata aventura asta, și ai reușit! Da, mamico! Ai reușit! Și meriți nu doar o amintire, ci o adevarata comoară de bijuterie pentru a celebra această victorie”, este mesajul înduioșător al Lorinei pentru toate mămicile care își alăptează sau și-au alăptat la sân puii.

 

Sunt suficienți 5-10 mililitri de lapte matern pentru ca Lorina să îl pasteurizeze, apoi să îl treacă printr-un proces complicat de deshidratare. Până va anunța ea oficial că este pregătită să creeze bijuterii și pentru alte mămici, zic să stoarcem lapte, să îl păstrăm într-o punguță în congelator. În acest proces nu contează cât de vechi este laptele. 

Să vedem dacă îmi dați dreptate. Cred că nicio bijuterie din casa noastră nu va avea valoarea celei ce va păstra laptele nostru matern – dovada unui miracol care s-a produs în viața noastră, dar și a dragostei infinite. 

Tags
Show More

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
Close