Oameni

Mihai Cecan și-a scos zestrea la vânzare. Vinde covoare moldovenești, țesute manual, la prețuri mici

Pe Mihai îl cunosc mulți. Puțini știu că are multe covoare tradiționale moldovenești, țesute manual, majoritatea vechi de zeci de ani, pe care le vinde. Nici el nu prea știe cum a ajuns aici. Acum 5-6 ani, vorba era să cumpere câteva pentru casa mamei lui și pentru viitoarea sa casă. Colecția s-a extins pe neobservate. Amândoi s-au lăsat duși de val, mai bine zis, de splendoarea covorului moldovenesc, apreciat la nebunie de olandezi, scandinavi, suedezi, norvegieni și danezi, astfel încât a ajuns să creeze și o comunitate a admiratorilor covorului nostru. Vedeți grupul „Zestrea din Moldova, pe Facebook.

Presupun că multora li se va părea ciudat: Mihai, bărbosul pasionat rău de motociclete, colecționar de motorete italiene Vespa și motociclete sovietice cu ataș Ural, a ajuns să vorbească în metafore, epitete și rime despre covoarele tradiționale moldovenești.

Pandemia a pus stop pe proiectul lui de turism, pe tururile prin locurile pitorești ale Moldovei pe motorete, așa că a scos covoarele „de la naftalină” – ca să scape de plictiseală, dar și pentru că îngrijirea covoarelor nu e o treabă ușoară. Nu de alta, dar la pândă stau moliile pofticioase, oricând gata să devoreze un covor din lână curată.

Mihai și roșcata lui Vespa

„De ce scot acum zestrea la vânzare? Fiindcă îmi pare un timp potrivit. Oamenii au intrat într-o stare de apatie, nu pot călători liber, au nevoie de o înviorare, de o schimbare a anturajului. Covorul moldovenesc are efect terapeutic. Aduce multă culoare în casă. Apoi, pentru că nu pot face turism, iar de munca mea în construcția și mentenanța site-urilor web m-am plictisit, mi-am zis să mă ocup cu ceea ce mă pasionează. Covoarele moldovenești, țesute manual, sunt pasiunea mea.”

Și pentru că nimic nu e întâmplător, nici această pasiune nu a picat din cer.

„Bunica mea țesea covoare. De altfel, covorul a fost dintotdeauna comoara oricărei case țărănești din Moldova, cea mai scumpă piesă din gospodărie. De aceea, când buneii mei ( părinții mamei), riscau să fie deportați din satul Napadeni, raionul Ungheni, pentru tot ce au agonisit (pământuri, animale) au înșfăcat covorul, l-au pus peste puținele merinde și lucruri luate în carul cu boi, refugiindu-se în nordul țării. Păstrăm cu sfințenie acel covor și astăzi. Apoi, mama, cu rădăcinile bine înfipte în pământul țării noastre, dar și în tradițiile neamului nostru, și-a dorit mai multe covoare moldovenești autentice. Așa a început „vânătoarea”.

Scoarță veche de 150 de ani. Este printre primele covoare cumpărate de Mihai și mama lui.

„Multe sate am colindat, la multe porți am bătut, iar ceea ce am văzut în unele case ne-a întristat amarnic. Mulți țărani și-au schimbat covoarele din lână, țesute manual, pe cele turcești, deseori sintetice. Turcii, care au lăsat o amprentă puternică asupra ornamentului de pe covoarele noastre, le înțeleg valoarea și vin în Moldova ca să le cumpere la preț de nimic, apoi ca să le vândă scump în bazarurile lor. Se întâmplă și astăzi. E trist să vezi în casa unui moldovean „covoare persiene” pe perete și covoare moldovenești – în pod.”

În schimb scandinavii țin covoarele noastre la loc de onoare.

„Într-un magazin din Stockholm, Suedia, am văzut covoarele noastre tradiționale. Prin reviste de design interior străine poți observa covoare ornamentate cu pomul vieții, cu bun gust încadrate în locuințele nordicilor.”

După ce eu m-am lăudat pe Facebook, pe profilul meu, cu achiziția mea – un minunat covor țesut manual din lână, de o femeie simplă de prin nordul Moldovei, acum 40 de ani, cu flori roșii pe negru (demult visam la un asemenea covor), o urmăritoare mi-a scris:

„Bunica are câteva, mi se par cele mai frumoase. Ce-i drept, am început să le prețuiesc după ce am văzut câteva în Suedia, la cineva acasa.”

Ornamentul cu flori, pe covoarele moldovenești, a apărut prin anii 50. Astfel de covoare se  țeseau pe larg până în anii 90. Din păcate, s-au cam pierdut simbolurile de pe scoarțele moldovenești din secolele XVIII-XIX.  Îi dau dreptate lui Mihai Cecan care spune: „Nu putem neglija valoarea artistică a covoarelor cu flori, căci la ele  tot femeile noastre au muncit, la războaie uriașe, la lumina  lumânării sau a lămpii cu gaz. Astăzi, la Clișova Nouă, există atelierul-muzeu „Artă Rustică”, unde Ecaterina Popescu face totul ca să reînvie vechile tradiții țesând covoare cu vechile simboluri, dar și păstrând cu sfințenie scoarțe cu o istorie ce depășește suta de ani.

Iar eu pot ușor înțelege asta. În casele sărăcăcioase din Moldova, deseori mici și aglomerate, unde toate stau claie peste grămadă, covoarele moldovenești pot arăta ca un kitsch. Dar într-un spațiu cu un design laconic, simplu, covorul moldovenesc devine piesa de rezistență care pune accentul exact unde trebuie. 

Foto: Studio Komplement

Acum, este important să fim cu ochii în patru când achiziționăm un covor. Să îl întoarcem pe toate părțile și să ne asigurăm că nu ni se bagă un covor țesut la fabrică. Pe site-urile de vânzări de la noi, sunt foarte multe anunțuri înșelătoare. Vorba aceea, nu tot ce strălucește este aur. 

„Analizați ornamentele. Dacă sunt perfecte, la sigur au fost țesute de o mașinărie, la fabrică. Un ornament făcut la războiul de țesut are marginile imperfecte. Câteva fire stau mai sus, altele mai jos. Un covor țesul manual are unele noduri evidente, desene/elemente care nu sunt identice, culori care diferă deseori și, nu în ultimul rând, urzeala de la capătul covorului la cel de fabrică este mereu de culoare albă și cu noduri perfect efectuate.”

Poză simbol. Covor de fabrică.

Revenind la Mihai, să știți că are planuri mărețe. Intenționează să deschidă un atelier de restaurare și de țesere a covoarelor. Până atunci, vinde ceea ce are. Iar el are multe minuni, pe care le dă la prețuri cuprinse între 2000-6000 de lei. Printre grămezile de covoare s-au rătăcit câteva mai scumpe – de 10 și 14 mii de lei. Acestea sunt noi, cu ornamente complicate, din lână curată, cu două fețe. 

Vă las link-uri la profilurile de pe rețelele sociale ale lui Mihai:

Facebook: https://www.facebook.com/mihai.cecan

Instagram: https://www.instagram.com/mihai.cecan/

 

 

 

Tags
Show More

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
Close