Oameni

Nu aruncați hainele la groapa de gunoi. Din ele se pot face covorașe – un obiect de decor nemaipomenit!

În țara noastră nu există companii care să colecteze textilele pentru a le recicla sau a le incinera, așa cum se întâmplă peste hotare. În unele state, deșeurile textile se separă de plastic, sticlă, hârtie și metal atunci când se evacuează din locuință sau oficiu. La noi, consumatorii le aruncă la groapa de gunoi. Ce înseamnă asta pentru mediu? POLUARE. Da, chiar și textilele naturale poluează solul, apele freatice. De exemplu lâna, în procesul de descompunere, într-o gunoiște, elimină metan - gaz cu un puternic efect de seră. Sinteticele devin inamicul Terrei odată ajunse în natură (gunoiștele noastre sunt de fapt natura și e bine să ne gândim la asta atunci când aruncăm totul grămadă la un tomberon de pe platoul de colectare. Drumul gunoiului nostru este NATURA). Unele studii arată că unele produse din nylon ar putea rămâne intacte chiar și 500 de ani. Pe de altă parte, se vorbește că îmbrăcămintea din bumbac se descompune în 6 luni. Deșeurile textile din bumbac, atunci când nu pot fi reutilizate, ajung să fie mărunțite și reduse la nivelul de fibre, ca și hârtia, din care se fac produse noi, cum ar fi covoare, izolații sau umplutură pentru scaunele de la mașină. Ceea ce nu poate fi reciclat - se arde. Odată incinerate, reprezentă o bună materie primă în industria cimentului sau la generarea de agent termic. Asta, în altă parte, nu la noi în țară.

Dar ce putem face noi, la noi în țară, cu toate textilele pe care le adunăm acasă, de care nu mai am nevoie?

O opțiune ar fi să le transmitem doamnei Parascovia sau doamnei Vera din Ștefan Vodă care fac din ele țoluri colorate. Urmăriți pagina Covorașe Țesute ca să vă convingeți că țolurile aduc stil și căldură în orice casă. Astăzi, puteti să comandați un covor din stofe reciclate printr-un mesaj pe pagina de Facebook. Mai demult, doamna Parascovia și doamna Vera își vindeau creațiile la piața din orașul Căușeni, unde ajungeau pe jos, ceea ce însemna un drum de 17 km.

„Proiectul ”Covorașe Țesute” vine din tradiția familiei mele, mai exact, de la bunica mea care a fost meșter popular și toată viața a țesut. Făcea covoare basarabene foarte frumoase, broderie manuală, fețe de perne, plapume croșetate, prosoape țesute, toate extraordinar de frumoase. Mama mea, tanti Parascovia, așa cum o cunoaște toată lumea, a moștenit de la ea lucrări prețioase, precum și 2 războaie, apoi un stativ de țesut țolișoare. Eu le-am păstrat cum am putut, dar unele detalii oricum s-au uzat ori stricat. Mama mea, care și astăzi locuiește în satul Ermoclia, Ștefan Vodă, este meșterița care a învățat de la mama ei toate tehnicile țesutului și duce mai departe această tradiție a neamului nostru”, mi-a povestit Olga Gurgurova – creatoarea proiectului „Covorașe țesute”.
Meșterițele folosesc rămășițe de textile și ață de urzit nouă. Pentru un metru de covoraș, se folosesc 700-800 grame de stofă nouă sau reciclată. 
„Avem și textile vechi uzate din care la fel țesem covorașe. Unii admiratori (nu îmi place să le spun clienți) ne cer covorașe anume din stofe vechi. Folosim rămășițe de orice culoare – pastelate, colorate, inclusiv în culori închise. Ne prind bine chiar și textilele pătate sau îngălbenite. Am avut asemenea comenzi, am reciclat pentru admiratorii noștri haine pe care nu mai puteau să le poarte. Dacă aveți saci de textile, vă recomand să mergeți în sat la mama mea, la doamna Parascovia, veți face o excursie în timp, veți putea încerca să țeseți, veți urmări îndeaproape cum se țes lucrările care nu lasă pe nimeni rece.”
Covorașele sunt solicitate de designeri, proprietari de magazine, de miri pentru Cununia Religioasă. Unii le cumpără pentru dormitor, alții – pentru bucătărie, baie, ușa de la intrare , casa cea mare sau verandă. Țolurile prind bine oriunde și oricui. Astăzi, covorașele țesute de doamna Parascovia se vând și la Lilu Echo Shop – magazinul situat pe strada Lazo 11 din Chișinău. 
Având aceste lucruri spuse, o să vă mai îndemn să evitați sinteticele atunci când vă reînnoiți garderoba. Optați pentru stofe naturale – e mai sănătos pentru corp, mai plăcut la atingere, mai inofensiv pentru mediul înconjurător. Înainte de a arunca piesele de care v-ați plictisit sau care nu vă mai servesc la nimic (așa cum v-ați putea gândi la început), la tomberonul comun, vă sugerez să luați în calcul alte câteva opțiuni:
1. Transformați lenjeria de pat, pijamalele, cămășile și alte textile în cârpe de șters praful, de spălat geamurile, faianța. Evitați lavetele din comerț.
2. Orice haine, mai mult sau mai puțin uzate, pot fi duse la Dobro Boutique . CEEa ce nu va mai putea fi purtat, se folosește la azilurile pentru animale în calitate de culcuș.
3. Hainele ce mai pot fi purtate pot fi duse și la Shop Mesto. Acolo se vând, iar banii adunați din vânzări se donează copiilor cu probleme grave de sănătate.
4. Green Up Mom face lavete și burete textile pentru vase și curățenie, pernuțe pentru colici sau traume, antistress și jucării ecofriendly pentru copii, pentru dezvoltarea motricității fine, covorașe și altele. Click aici: https://www.facebook.com/greenUpMom
5. Le puteți dona adăpostului pentru animale, acolo orice haină se folosește la crearea unui culcuș pentru un câine sau o pisică bolnavă care are nevoie de mai multă căldură. Click aici: azildeanimaledatcha/
6. Încă o metodă de reciclare creativă este Extensie Body-o inițiativă ecologică ce contribuie la reducerea deșeurilor în industria textilă pentru bebeluși. Cu ajutorul extensiilor cusute din stofe naturale se prelungește durata de utilizare unui body cu încă 3 luni.
Citește și:

Aruncăm plasticul, metalul, hârtia, sticla și cartonul la coșul din plasă metalică. Care este drumul acestor deșeuri?

 

Tags
Show More

Related Articles

Lasă un răspuns

Back to top button
Close