Alex Guțaga a amenajat popasuri pe traseele de rafting, kayaking și bicicletă. Problema: Guvernul interzice activitățile în aer liber

Pentru cinci ore de rafting pe Răut, pe un traseu de 16,5 km, turiștii din Ucraina fac 500 km. Râul curge între Furceni și Trebujeni printre bolovani, sub stâncile Rezervației Cultural-Naturale Orheiul Vechi. În 2020, însă, coronavirusul a lăsat ambarcațiunile pe mal. Alex Guțaga, fondatorul programului „Hai la țară”, nu-și poate lansa kayacurile din cauza restricțiilor impuse de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

Guțaga explică faptul că hotărârile comisiei opresc activitățile cultural-sportive și de agrement. Unele firme încalcă regulile și lucrează pe ascuns, dar el nu-și permite riscul: amenda ajunge la 75 mii de lei pentru agenții economici și 22 mii pentru fiecare persoană.

De trei ori a scris Guvernului, cerând să afle de ce kayakingul ar fi mai periculos, ca risc de infectare cu COVID-19, decât săriturile cu parașuta sau vizitele prin galeriile subterane ale cramelor.

Prima scrisoare a plecat din partea kayakingtours.md, a doua împreună cu agențiile de turism. Țintește exemplele de la Cricova și Mileștii Mici, unde tururile se desfășoară la umiditate mare, cu 12 grade și aer stagnant, deci într-un mediu prielnic contaminării. Nu înțelege de ce o plimbare prin galerii e permisă, iar una pe apă nu. Răspunsurile, spune el, repetă textul deciziei fără vreo explicație: activitățile cultural-sportive sunt interzise, punct, iar doar sportivii de performanță au voie. Observă totodată că la Vadul lui Vodă 30 de oameni pot sta cu berea în mână fără ca poliția să reacționeze, în timp ce trei persoane în kayak riscă amenzi usturătoare. La fel, spune el, în Turcia vor zbura avioane cu 250 de pasageri fără ca autoritățile să vadă un risc sporit, iar doi oameni într-un kayak pe Nistru, în aer liber, devin o problemă.

Autoarea îl vede dezorientat și disperat, cu atât mai mult cu cât a construit o ofertă remarcabilă pentru turismul intern.

Rețeaua „Hai la țară” numără 270 de case gata să primească turiști, răspândite în 73 de localități de-a lungul Nistrului, din sud până în nord, inclusiv la Naslavcea. Planul lui Guțaga este să creeze 7 baze de camping pe malul fluviului. Turistul ar putea porni cu kayakul dintr-un punct și l-ar preda în altul, după 3–4 zile pe apă, iar la întoarcere ar putea alege bicicleta, tot cu predare într-o altă bază. Anul trecut au fost 2500 de turiști, iar acum ținta putea fi 10.000. „Avem posibilitatea să le arătăm oamenilor cu ce ne mândrim în această țară”, spune el.

Cu vacanțele din străinătate blocate, propunerea lui Alex sună mai mult decât tentant.

Fără o autorizație oficială, Guțaga nu deschide nimic. În pandemie a rămas fără angajați: nu avea din ce să plătească salarii, deși statul nu a anulat obligația de a achita impozite. Pe de altă parte, zboruri zilnice spre Turcia vor muta banii și turiștii în afara țării, iar acasă nu rămâne nimic. El, cel care creează condiții și plătește TVA și taxe în țară, e împiedicat să lucreze. Concluzia lui este tăioasă: Guvernul ucide turismul intern.

Alex nu ia pandemia ca pe o glumă, dar promite siguranță maximă: dezinfecție atentă și distanțare socială.

Mărturisește că tatăl unei persoane apropiate este intubat de trei săptămâni, cu șanse minime de supraviețuire. Înțelege poziția Ministerului Sănătății, dar nu pricepe discriminarea față de alte cluburi sportive și nici de ce turismul extern e permis, iar cel intern nu. Se întreabă și de ce continuă să plătească impozite dacă nu are voie să activeze. Sunt întrebări, zice el, care îl macină.

Moldova, țara absurdului. Nu se știe când va primi Alex răspunsuri. Autoarea ar vrea mult să încerce raftingul și socotește strategia lui turistică foarte interesantă. Dacă nu putem călători în afară, avem nevoie de activități sportive și culturale acasă, iar sănătatea se sprijină, în fond, și pe mișcarea în natură. Rămâne o ultimă întrebare: oare mai există undeva cineva care administrează criza sanitară la fel de prost ca autoritățile de la Chișinău?