Atunci când nașterea nu merge după planul tău …

Gândește-te la muntele pe care l-ai urcat. Numai tu știi câte frici ți-au zgândărit sufletul și câte răni au început să sângereze, strigând la tine să fie vindecate. Răni vechi, bine dosite, care au reușit să răzbată la tine în cel mai potrivit nepotrivit moment: când ai decis să fii mamă. Îți promit, toate sunt parte din procesul de creație a unui nou om. E cadoul copilașului pentru tine.

Simt nevoia să vă vorbesc, vouă, mămicilor cu sentimente de vină și de eșec după naștere. Am fost și eu acolo. De două ori. Știu cum e să te simți defectă și vinovată că ți-ai fi pus în pericol copilul. După a doua naștere, i-am și zis medicului, cu un sentiment profund de neputință și dezamăgire de sine: „Dvs și copilul ați făcut totul pentru mine. Eu nu am făcut nimic.”

Apoi există un leac pentru sentimentul de vină și de eșec. Știți care este? Cunoștințele. În momentul în care afli despre ce este nașterea și legile Universului, se așterne înțelegerea și liniștea.

Unele femei ajung chiar să descopere că tacticile medicale le-au adus acolo unde au ajuns. Și vreau să fiți conștiente, dragi mame, că în momentul în care pășiți pragul maternității, nu mai depinde totul în exclusivitate de voi. Nu mai sunteți singure. Vă pomeniți într-o echipă cu lucrătorii medicali. Femeia bine pregătită și informată rămâne stăpână pe nașterea ei. Și, invers, femeia nepregătită este vulnerabilă, se poate trezi în situația de a fi salvată.

Câteva mame mi-au mărturisit sentimentul de vinovăție că au cerut anestezie epidurală, fiindcă s-au blocat la naștere. Unele se simt prost că nu au zâmbit toată nașterea, că au intrat în panică. Acestor mame vreau să le spun următoarele.

Nașterea nu este o probă de talent la un concurs de frumusețe. Nu ești în fața unui juriu care să îți dea note pentru performanțele tale și prezența scenică.

Nașterea nu este un examen de la care trebuie să vii cu nota zece pentru mama ta sau pentru oricine altcineva crezi că trebuie să fie mândru de tine. Nu mai ești fetița care trebuie să facă totul foarte bine ca să fie iubită, ca să merite iubirea. Nu trebuie să demonstrezi nimic nimănui.

Nașterea nu este un film, care să se desfășoare după scenariul sau regia cuiva.

Nașterea nu este o cursă la care sunt campioane doar acele femei care au înregistrat cel mai bun timp.

Nașterea nu e o cameră de tortură în care devin eroine doar cele care rezistă cel mai mult și cel mai bine.

Nașterea este VIAȚĂ. E intensă. Poate fi copleșitoare. E perfectă prin ceea ce consideri că sunt imperfecțiunile ei. Dă-ți timp ca să poți vedea asta.

Nașterea frumoasa nu e neapărat despre ZEN, orgasm la expulzie și zâmbet pe tot travaliul. Poate fi și așa, dar nu e nici pe departe un standard pe care să ți-l pui in față.

Nașterea e frumoasă atunci când e spontană, autentică, vie, sălbatică, o experiență transcendentală. E despre tine si copilașul tău. Nu e despre nimeni altcineva. Nașterea e a ta și a bebelușului tău. Nu e nevoie să impresionezi pe nimeni.

Spune-i fetiței din interiorul tău că nu datorează nimic nimănui, că este foarte bună exact cum este, că e minunată oricum ar naște, că a făcut tot ce a putut pentru ca ea și bebelușul ei să aibă o naștere blândă, că e cea mai bună mamă pentru copilul ei, că e aleasa lui, că nașterea ei are un cadou pentru ea, pe care o să îl poată vedea într-o zi și o să își simtă inima plină.

Nașterea ta, oricât de oricât de nereușită ți-ar părea, crede-mă, este exact de ce ai avut nevoie tu si copilașul tău.

Din ceea ce îți macină mintea, de exemplu cicatricea de la cezariană, fă-ti un trofeu care să îți amintească despre muntele pe care l-ai urcat, despre fricile și emoțiile pe care le-ai înfruntat ca să ajungi sa îți ții minunea în brațe. Nașterea este o călătorie. Tot ce experimentezi când naști e spre creșterea ta. E spre transformarea fetiței în femeie, în mamă.

Nu ai greșit cu nimic. Nu ai picat examenul. Când vorbim despre naștere, nu avem codași și eminenți. Nu putem să ne referim la naștere în asemenea termeni.

Și nu contează ce cred despre asta alții, că sunt medicii sau rudele tale. Nașterea ta este cel mai intim eveniment din viața ta, care te privește pe tine si pe bebelușul tău.

Iar bebelușul tău îți este recunoscător pentru că l-ai crescut în tine și l-ai adus pe lume. Cel mai bun lucru pe care ai putut să i-l dai este Viața.

Și dacă ar putea vorbi, miracolul nou-născut din brațele tale ți-ar spune : Mulțumesc. Din primele clipe pe lume, când te răscolește cu privirea lui înțeleaptă, copilașul tău îți este recunoscător pentru iubire. Nașterea e cea mai puternică declarație de dragoste.