Cadourile perfecte pentru un proaspăt părinte. Jucăriile de pluș nu se regăsesc în listă

„Vom avea un copil!”

Atât trebuie să audă cei dragi de la tine ca să te bombardeze cu daruri. Cu cele mai bune intenții, îți umplu casa cu jucării din pluș, hăinuțe care, să fim sinceri, nu întotdeauna îți plac (fie culoarea nu e potrivită, fie designul nu e pe gustul tău), suzete (nu sunt oportune dacă tu consideri că ar putea compromite alăptarea la sân sau pur și simplu nu îți dorești ca cel mic să le folosească), jucării din plastic (atunci când e un plastic de o calitate înaltă, treacă-meargă, dar cele ieftine, care au colțuri ascuțite și sunt acoperite cu vopsea de proveniență dubioasă, nu prea bucură).

Pe lângă daruri nepotrivite, se întâmplă să mai cumpărăm și noi, părinții, obiecte inutile. Degeaba am luat prosoape pentru bebeluși dacă tot îmi plac cele mari, obișnuite. Pătucul nu s-a dovedit o cheltuială rezonabilă în familia noastră. Odată ajunși acasă cu prima fetița, după naștere, am înțeles că vrem să doarmă cu noi, la pieptul meu. La fel a fost cu a doua fetiță. Nu ne putem imagina bebelușii noștri dormind separat. Așa suntem noi. Am crezut și organizatorii seminarelor pentru părinți, care ne-au spus că bebele se simte mai în siguranță alături de părinte, aude bătăile și respirația mamei, astfel fiind redus riscul de moarte subită. Și apoi, câștigi mai mult somn. După ceva timp, m-am obișnuit să dorm în timp ce alăptez. Am pus-o la sân și dormim liniștite amândouă. Așa a fost cu ambele fetițe. Cea mică, de 7 luni, doarme cu mine și astăzi, cea mare, de un an și 6 luni, doarme cu tata. Deci de pat nu avem nevoie.

Rog să dați vestea mai departe, că donăm patul pe care nu l-am folosit niciodată, unei familii nevoiașe.

Doar salteaua am mai tras-o pe podea de câteva ori, cât Mia învață să meargă de-a bușilea.

Am mai aruncat bani în vânt, în ziua în care am cumpărat căruciorul pentru gemeni. Naiva de mine, m-am gândit că fetița cea mare avea să accepte sa stea în el, alături de surioara ei nou-născută. Când am născut-o pe Mia, cea mare avea 11 luni.  Prin casă făcea câțiva pași fără ajutor, iar afară – niciunul. Nu accepta însă să stea în căruciorul dublu, așa că am mutat-o pe Mia în wrap, la piept (ceea ce a fost minunat), iar Emma continua să stea în căruțul ei. Mai pe scurt, donăm și acest cărucior! Soțul nici nu vrea să audă de vânzare ,vrea să îl donăm unei familii, care are cu adevărat nevoie de el. E dotat și cu landouri (pentru nou-născuți, poziția culcat).

Bun, acum că avem un pic de experiență în creșterea copiilor, vin cu o listă de obiecte pe care orice proaspăt părinte și le-ar dori:

– Termometrul infraroșu. Măsuratul febrei e un mare stres atunci când copilul este la pământ din cauza unei boli. Când îmi aduc aminte de gastroenterită, cum Emma se opunea și plângea isteric atunci când încercam să îi punem termometrul subsuoară, mă iau sudorile. Nu, nu și iar nu. Termometrul infraroșu e o soluție excelentă, doar atingi fruntea și ai rezultatul afișat pe ecran într-o secundă (trebuia să îl ascult pe pediatrul Komarovskiy, atunci când mi l-a recomandat în timpul unui interviu. Așa cum spune el, părinții trebuie să folosească invențiile tehnologice ca să își ușureze viața, inclusiv viața copilului). Termometrul de la U-Grow (un brand românesc) măsoară chiar și temperatura camerei, a diferitor suprafețe (mâncare, apă). Îl recomand!

În general, U-Grow mă uimește de fiecare dată. V-am mai povestit despre pisoarul pentru băieței, despre biberonul din sticlă cu o carcasă protectoare. Emma nu vrea altul și gata. Doar din acest biberon vrea să își bea apa sau laptele. A căzut de atâtea ori, dar de atâtea ori! De aici și starea avariată. A rămas fără fund, dar e mai mult decât funcțional.

– Inhalatorul. Noi am cumpărat unul în drum spre munte. Aveam planificată călătoria, iar Mia răcise. Avea câteva luni atunci. Tușea și ne-am zis să nu ne jucăm noi cu focul, vorba președintelui, am luat un inhalator care ne-a prins tare bine. Ne-a salvat!Eu aveam gânduri să renunțăm la aventura noastră montană, dar soțul meu înțelept mi-a dat replica de aur, devenită regulă: „Dar care-i diferență între a fi bolnav în casa sau la munte? Că avem munte, aer curat, priveliști”. Decât să fii bolnav între patru pereți, mai bine lași natura să te vindece.

– Sudocrem (eu l-am primit de la cumnata mea, e miracolul familiei noastre). Iritație sub scutec? Zgârieturi? Acnee? Ceva ce încă nu știi ce este, dar trebuie uscat/lecuit? Sudocrem este crema care te salvează în orice situație, o luăm cu noi peste tot!

Ar mai fi în listă și foarfeca, deoarece unghiile bebelușilor se hrănesc, probabil, cu drojdie. Cresc foarte repede! Nu merge orice foarfecă, noi le folosim pe cele special create pentru ei, căci sunt inofensive. Nu ai cum să rănești pielea fină, mai ales a nou-născutului.

Dacă e să fii prevăzător, să anticipezi lucrurile, e o idee bună să dăruiești și șosete antiderapante. Noi preferăm, fără îndoială, să zburde copiii desculț. Dar, când e mult prea rece podeaua, șosetele cu talpa în cauciuc sunt o soluție bună pentru bebelușii care învață să meargă, dar și pentru copiii care aleargă. Cred că în al doilea caz sunt chiar mai utile. O să vă aduc drept exemplu o pereche creată de U-Grow, deoarece e tare originală.

Chiar mă gândesc să vă povestesc într-o zi mai multe despre acest brand, cu designeri mega creativi. Vin cu invenții haioase și utile. O să vă arăt și niste farfurii de pus pe masă, de tip Lego. Dar acestea, după mine, sunt bune numai după ce masa copiilor e o rutină bătută în cuie. Am mai povestit odată că nu aplicăm jocuri, că să îi facem să mănânce. Așadar, iată lista mea, la care aș mai lipi și scutecele. Cumnata mea a avut grijă să îi spună primei noastre fetițe „Bine ai venit în această lume”, cu un tort creat din scutece. Ne-au prins atât de bine! Îi sunt recunoscătoare și astăzi.

Dar probabil cel mai bine e să întrebi chiar părinții de ce au nevoie. Recent, cineva a povestit că a întocmit o listă împreună cu toți nanii copilului și le-au dăruit părinților tot ce le este astăzi de ajutor. Astfel, se exclude și dublarea cadourilor.

Bun, îmi închei povestea aici, sper că e de folos.