Copiii nu sunt proprietatea noastră și nu ni se dau ca să ne ajute la bătrânețe

Așa cum martorii lui Iehova distribuie „Turnul de Veghe”, așa eu aș distribui cartea „Материнская любовь” de Anatolii Nekrasov. M-aș asigura că ajunge în fiecare familie din Moldova. E ca un deșteptător pentru toate femeile, dar și bărbații, care își sugrumă copiii cu ceea ce numesc ei „dragoste de mamă” sau de tată. Poate servi drept ghid pentru cei ce își doresc să devină părinți.

Încă la școală, am văzut cum o mamă își sufoca fiul cu așa-zisa sa “grijă”. Printre multe altele, mama lui mă suna pe mine sau alte colege, aproape în fiecare seară, să afle care erau temele pentru acasă. Își verifica astfel copilul, ca nu cumva să rateze un exercițiu și să ajungă nepregătit la școală. Și așa, până la liceu ….(s-a transferat la profilul real după a 9-a, deci nu știu cum se descurcau ei mai departe). Mama lui asista la unele lecții și răspundea pentru fiu la unele întrebări, îl lua acasă după ore, a izbutit chiar să facă scandal atunci când o colegă a uitat să îi returneze băiatului un beteag stilou. În fine, mama lui A. era cu el peste tot. Interesant, ce o fi făcând colegul astăzi…

Cunosc o mamă care a tot dirijat viața personală a fiicei sale și care, astăzi, intervine fără inhibiții în viața de familie a fetei, cu „sfaturi” despre cum aceasta și soțul ei să gestioneze bugetul, acuzându-i că sunt risipitori.

Cunosc fooooooarte multe mame, care “respiră” cu viața propriilor copii și nepoți. Unele spun sincer că anume copiii sunt sensul vieții și că trăiesc pentru ei.

Știu femei care nu sunt împlinite în relația cu soții și își focusează toată atenția asupra copiilor, inclusiv când aceștia au deja proprii lor copii. Nu ezită o clipă să își facă simțită prezența în familia  lor, iar dacă nu îi invadează cu vizite, atunci se rezumă la apeluri telefonice…zilnic… de câteva ori.

Cred că nu mai are rost să înșir, aici, istorii despre mamele care încearcă să își trăiască visele prin intermediul copiilor. Dacă ele nu au putut fi campioane la tenis, atunci fetele lor sigur o să reușească. Cunosc părinți care au insistat ca fiii/fiicele lor să urmeze o anumită carieră deși acestora deloc nu le place ceea ce fac astăzi. O tânără mi-a mărturisit că se teme să își înfrunte tatăl, care arde de nerăbdare ca ea să lucreze în domeniul vamal, deoarece el ar fi depus mult efort pentru studiile ei și stagiul la o instituție prestigioasă. Cum să îi spună acum, când absolvește universitatea, că nu o interesează domeniul? Mama i-a spus că e o rușine să revină cu traiul în Moldova după studiile făcute la Moscova, că trebuie să își croiască un destin mai bun acolo ca să nu ajunga ca ea. Trebuie… trebuie… acest „trebuie”, impus mai ales de mame, a ruinat atâtea talente și caractere.

Iată că am ajuns la carte și recomandarea mea de lectură. „Материнская любовь” rezonează atât de bine cu tot în ce cred eu! Am ciugulit câteva teze, după mine esențiale, pe care le las aici. Sper să vă stârnească interesul, astfel încât să mergeți la librărie după ea. Eu am găsit-o la „Billion”, pe bulevardul Ștefan cel Mare. Costa doar 55 de lei.

1. Dragostea maternă în exces, pe care e mai potrivit să o numim sentiment de maternitate, presupune senzația unui drept de proprietate, atașament excesiv, egoism, nemulțumire, orgoliu, dorința de autoafirmare prin copil. Și atunci, reiese că într-o astfel de „dragoste de mamă”, anume dragostea lipsește.

2. În unele cazuri, mamele își iubesc fiii așa cum o femeie își iubește partenerul de viață. Asta se întâmplă atunci când nu se exprimă dragostea față de un bărbat, fie pentru că tatăl nu este prezent în familie, fie pentru că în cuplul părinților nu există suficientă iubire ori armonie. Deseori, asemenea mame le tot spun fiilor: „E timpul să te însori”, însă la nivel de subconștient, femeile cred altceva și le încurcă energetic să își întâlnească perechea.

Psihologii operează cu termenul „incest psihologic”. Acesta se produce atunci când mama înlocuiește dragostea pe care trebuie să o poarte față de tatăl copilului ei cu dragostea față de fiu. În asemenea caz, fiul deseori crește infantil sau agresiv, nu are capacitatea să formeze o familie și să o aducă la fericire. Uneori, asemenea bărbați caută se autoafirme recurgând la narcotice, băutură…

3. Energia feminină neconsumată a mamei se poate manifesta și în raport cu fiica sa, sub formă de gelozie. Îi poate pune piedici la crearea unei familii. Cele mai mari probleme apar acolo unde fiica matură locuiește cu mama solitară. Dacă fata nu se va rupe de influența mamei, riscă să se îmbolnăvească și să îmbătrânească mai repede dacă nu se dezvoltă ambele spiritual.

4. Deseori, atunci când copiii reușesc să se rupă de dragostea maternă apăsătoare, în timp ce mama refuză să se schimbe, asupra ultimeia se abat boli. Așa se explică numeroase maladii specifice femeilor.

5. Proaspăt însurățeii trebuie să locuiască separat de părinți, măcar la început, mai ales dacă relația părinților este lipsită de dragoste și de fericire. Sub influența dragostei materne în exces se poate stinge dragostea tinerilor. Părinții trebuie să evite la maxim apariția în spațiul tinerilor, mai ales dacă relația lor de cuplu scârțâie.

6. Ca să nu se îndepărteze copiii, părinții trebuie să se focuseze asupra propriei persoane, să se dezvolte și să își îmbunătățească relația. Foarte mult îi dăunează copilului ura, supărarea, gelozia, furia pe care le-ar putea simți mama față de tatăl copilului. Chiar dacă nu aude lucrurile negative spuse de mamă părintelui său, copilul trăiește în această energie de vibrație foarte joasă și dură, devenind capricios, agresiv. La maturitate devine un consumator, un vampir energetic.

7. Copiii nu sunt proprietatea părinților, ci spirite libere, care au venit pe Pământ cu propria misiune. Părinții nu trebuie să îi educe, ci să îi ajute să crească oferind propriul exemplu. Ca să poată disciplina, parintele trebuie să se autodisciplineze. Copiii sunt micii noștri învățători, oglinda noastră care ne arată defectele dintre cele mai profunde, venite din copilărie sau tinerețe. E bine să le vedem și să lucrăm asupra lor, în loc să ne supărăm pe copii.

8. Copiii nu ni se dau ca să îi transformăm în copiile noastre sau în ajutor la bătrânețe. Ni se dau ca să devenim noi mai înțelepți. Copiii vin cu o misiune a lor pe Pământ, nu ca să rezolve problemele părinților. Copiii nu le datorează nimic părinților, căci ultimii i-au chemat în viața lor, spre propria bucurie. Să își aducă aminte de copilăria fiilor/fiicelor, câtă fericire au simțit, fericire creată de copii.

9. Așa cum spune Osho, copiii nu sunt proprietatea părinților și trebuie tratați cu respect, așa cum sunt tratați adulții. E greu să respecți un copil, dar foarte ușor să îl umilești. Nu trebuie să le băgăm în cap tot felul de idei, ci să le oferim libertate și dreptul la greșeli. Nu trebuie să le dăm comenzi copiilor, oricum nimeni nu le îndeplinește. Aceștia doar devin adulți cinici.

10. Atunci când mama își împovărează copiii cu dragostea sa, copiii caută să fugă de acasă cât mai repede și cât mai departe, să se însoare sau să se mărite cât mai curând. Așa apar familii în care fundamentul nu este dragostea.

11. Misoginii și bărbații care fug de responsabilități, care nu vor să întemeieze familii, sunt rodul sentimentului de maternitate („dragoste maternă excesivă”).

Cum poți scăpa de influența negativă a „dragostei materne” în exces? În unele cazuri, este imposibil fără a te îndepărta fizic, fără a te muta cu traiul în altă parte. Ajută practicile spirituale, faptele bune, concentrarea pe autocunoaștere și comunicarea intensă cu oamenii care călătoresc, care au diverse pasiuni.

Dar ce să facă mamele care ajung să conștientizeze „grija” și „dragostea” lor în exces față de copii? Mai departe, vorba poetului, scrie în carte. Răspunsul îl găsiți în „Materinskaya Liubovi”. Lectură plăcută vă doresc!