Eat…pray…love sau de ce avem o familie fericită?

Am urmărit de câteva ori filmulețul realizat pentru Metro Moldova, în care eu și Sergiu apărem împreună cu fetițele noastre.

Privindu-ne dintr-o parte, probabil ca și mulți dintre voi, văd o familie perfectă. Când ne filmau băieții, le-am și mărturisit: „Mă simt ca într-un spot din perioada sovietică, unde mama e „sportsmenka, komsomolska i prosto krasavitsa”. Soțul – mereu devreme acasă. Copiii, cu obrăjorii roz care vorbesc despre sănătate, zâmbesc mereu. Familia- celula societății, iar noi- întruchiparea perfecțiunii, într-o familie în care totul este ideal”. Până văd și invidioșii filmulețul, o să vă spun cum stau lucrurile de fapt.

Familia noastră nu e perfectă. „Shit happens”. Mamă, scuze pentru expresie. Familia înseamnă muncă, mult mai grea decât cea intelectuală sau fizică.

Să vorbim despre mine și Sergiu, căci peștele de la cap se strică. Noi avem neînțelegeri, dar aceste momente ne apropie. Am învățat să le primim ca pe niște lecții, care ne cer să ne schimbăm.

Cel care spune că iubește pentru că celălalt îl face fericit, după mine, nu iubește și nici nu a cunoscut iubirea.

Iubirea nu este despre ce face omul de lângă tine pentru tine, ci despre ce faci tu pentru el. Iubirea înseamnă sacrificii. Mai înseamnă să fii umil și să îl servești pe omul despre care spui că îl iubești. Iubirea moare acolo unde nu se iartă, acolo unde ego-ul este stăpân.

Calea spre armonia care domină astăzi în casa noastră a fost dureroasă. A trebuit să ne înțelegem și să ne iertăm reciproc trecutul, să renunțăm la falsul ego și să învățăm sa ne respectăm emoțiile.

Avem neînțelegeri destul de rar, dar memorabil. De ce, totuși, suntem foarte fericiți și nu ne imaginăm viețile noastre într-o altă formulă?

1. Iubim. Suntem prieteni. Ne cunoaștem foarte bine. Chiar și cele mai ascunse trăsături, despre care alții nici nu știu. Nu ne-am desenat unul pe altul. Știam exact ce reprezentăm. Iubirea noastră s-a născut din prietenie necondiționată. Nu aveam așteptări. Ne plăcea să petrecem timpul împreună, să râdem, să dansăm, să ne jucăm, să explorăm. Și da, ne potrivim, vorba cântecului. Avem foarte multe pasiuni comune. Ne place să facem sport, drumeții, să ne întrecem la karting. Nu putem sta pe loc, suntem mereu pe go go. Mai avem un hobby: ne place să îi ajutăm pe alții. La un moment dat, am înțeles că vrem să ne vedem în fiecare zi, nu ne-am mai despărțit și asta se întâmplă și astăzi. Nu ne plictisim niciodată, eu îl consider pe Sergiu cel mai bun interlocutor, pot vorbi absolut orice cu el și îmi place că putem transforma crizele în glume. El e cel mai bun învățător al meu. El și fetele noastre.

2. Credem în Dumnezeu. Fără biserică. Fără intermediari. Nu facem parte dintr-o confesiune religioasă și nu intenționam să aderăm la una. Sergiu citește mantre, amândoi ne rugăm, vorbim despre Dumnezeu, urmărim oamenii care vorbesc despre El sau despre energie și legile karmei. În zilele noastre, e suficient să pomenești cuvântul „Dumnezeu” ca să fii luat drept ciudat sau membru al unei secte. Cert este că cele mai mari greșeli în viața mea le-am comis atunci când m-am îndepărtat de Dumnezeu. Cele mai puternice și frumoase familii pe care le-am cunoscut eu, au la bază credința în Dumnezeu. Și viceversa, cele mai nefericite sunt cele în care El e uitat sau neglijat. Fără Dumnezeu, e ușor să rănești, să înșeli, să minți, să te eschivezi de la asumarea unor angajamente, să renunți la cineva, mai pe scurt, să trădezi. Atunci când îl ai pe Dumnezeu în suflet și ești conștient că tot ce faci în viața asta ți se întoarce, mai devreme sau mai târziu, înveți să fii mai umil, mai recunoscător și mai grijuliu. Nu vrei sa pierzi aurul pentru niște praf de țară. Oricine poate pierde autoritatea în ochii tăi, numai Dumnezeu – nu.

3. Nu consumăm carne, pește sau orice altă vietate. Pentru cineva „suntem ceea ce mâncăm” e un slogan drăguț. Pentru noi este o realitate. Am fost omnivoră, am adorat steak-urile. Știu cum e să trăiești cu, dar și fără carne. Animalul, atunci când este sacrificat, simte frică, iar procesul implică agresiune. Cum să ne hrănească pe noi cu energie și viață produsul dobândit prin suferință? Noi credem că tot ce consumăm este alimentat cu o anumită energie, chiar și dispoziția bucătarului se transmite prin hrană, de aceea alegem să mâncăm, mai tot timpul, ceea ce pregătim noi, acasă. Alimentele influențează starea de spirit, gândirea. Ați observat că vegetarienii, veganii și raw veganii zâmbesc foarte mult? Sunt „mi mi mi”, pentru unii – enervant de zâmbitori? O să mai revin la acest subiect. Noi nu consumăm alcool. Acesta tulbură conștiința, iar despre impactul asupra sănătății, probabil, cunoasteți. Încercăm să avem pe masă doar produse de calitate. Dacă ne simțim bine fizic, ne este ușor să avem grijă unul de celălalt, să funcționăm, să realizăm tot ce ne propunem. Așa că da, calitatea contează! Acum vrem să renunțăm și la lactate. Despre alimentația noastră o să vă mai povestesc într-un alt articol.

La final, vreau doar să vă doresc să fiți fericiți! Aveți grijă de familie, e unica „investiție” care merită toată priceperea, talentele, iubirea, respectul, timpul și energia noastră. Locul de muncă se pierde. Banii se termină. Faima trece. Hainele se uzează. Familia, întemeiată pe principii corecte, având la bază intenții curate, e alături mereu.