Întrebarea zilei: cum creștem imunitatea? Răspunde medicul nutriționist, Sergiu Munteanu

Cei mai vulnerabili în fața Coronavirusului sunt oamenii cu imunitatea scăzută: fumătorii, cei ce au hipertensiune, diabet zaharat și alte maladii. În acest material vin cu recomandările valoroase, argumentate științific, ale medicului nutriționist Sergiu Munteanu, despre cum putem crește imunitatea prin alimentație și modul sănătos de viață.

Smolnițchi Anna aprilie 10, 2020

0 1.054 5 minutes read

Întâi de toate, să ne lămurim, ce este imunitatea. Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a le opune rezistență bacteriilor și factorilor toxici. Altfel zis este sănătatea noastră. 80 la sută din imunitate, explică Sergiu Munteanu, se formează în intestin. Dacă avem microfloră „de fier”, avem imunitate durabilă. Trebuie să prietenim cu bacteriile din intestinul nostru. Imunitatea, la fel ca mușchii, trebuie antrenată. Anume în intestin, imunitatea „discută” cu bacteriile noastre, acolo apar imunoglubine, pe mucoase sau plutesc în sânge, și atunci avem imunitate sănătoasă, gata să lupte cu bacteriile. Imunitatea are nevoie de o sursă bună de fibre, proteine, de vitaminele C și D, de somn și de optimism. Să le luâm pe rând.

ALIMENTAȚIA. Baza trebuie să fie LEGUMELE

„Mai ales din legumele crucifere, care conțin multe fibre alimentare și servesc drept hrană pentru bacteriile noastre – varza, varza de Bruxelles, broccoli, conopidă, spanac, practic tot ce este verde. Acestea hrănesc microflora noastră. În plus, organismul are nevoie de bacterii sănătoase. De unde le luăm? Dacă ne referim la produse:

de origine animală, vom menționa iaurtul, chefirul, ATENȚIE, cu termen scurt de valabilitate.
de origine vegetală – varza murată (consumând-o, apar lacto-bacterii – bacterii vii benefice care ne apără de invazia altor bacterii, ajută ca imunitatea să se antreneze, să fie durabilă.

Proteina crește imunitatea, dar să nu exagerăm cu soia, în caz că ținem postul sau dacă suntem vegani. Soia conține fitoestrogeni, substanțe care seamnă cu hormonii sexuali femini. Foarte multe suplimente care se administrau în menopauză aveau extract din soia și au fost excluse, căci s-a demonstrat: fac mai mult rău decât bine, blochează receptorii unde hormonii femeii trebuie să lucreze, dată fiind asemănarea uluitoare cu hormonii feminini. Strumigenele blochează eliberarea hormonului de la glanda tiroidă. Prin urmare, boboasele sunt un locțiitor mai potrivit.

VITAMINA C

Imunitatea nu vine doar din vitamina C. Aceasta, de una singură, sau împreună cu produsele ce conțin vitamina C nu pot acoperi tot spectrul de nevoi ale sistemului imunitar. Mai trebuie să dormim suficient, să administrăm vitamina D, să facem sport și să avem grijă de microflora noastră bacteriană. Dar dacă administrăm suplimente cu vitamina C, să ne asigurăm că sunt din extract natural, căci numai atunci efectul va fi maxim. Să provină din acerolă sau citrice. Pe lângă vitamina C, mai avem nevoie de Omega 3, de Zinc și Seleniu. Vorbind despre vitamina C, lămâia este suprapreciată.

Lămâia conține doar 40-50 mg de vitamina C la 100 g de produs

În schimb,

varza murată conține 100 mg de vitamina C la 100 g de produs

ceaiul de măcieș … 400-500 mg la 100 g de produs

ardeiul dulce …150-240 mg la 100 g de produs

coacăza neagră …tocmai 700-800 mg la 100 g de produs!!!

Prin urmare, lămâia nu este sursa principală de vitamina C.

Vitamina D

„Ca medic neurolog, o să vă spun că o bună parte din afecțiuni și imunitatea scăzută au drept cauză stresul, gândirea negativă. Foarte mult scade imunitatea în depresie, mai ales acum când e deficit de vitamina D. Resursele de vitamina D acumulate vara trecută s-au epuizat prin luna ianuarie. De aceea, trebuie să avem sursă alimentară bogată în vitamina D și să mai ieșim la balcon, să facem băi de soare. Vitamina D e o vitamină antidepresivă, stimulează mult imunitatea. Din păcate, sursă vegetală cu vitamina D sunt doar ciupercile culese în pădure. Cele care se vând la piață, crescute în sere, nu conțin vitamina D sau au un conținut redus, deoarece foarte puțini producători o expun la o lampă puternică ultravioletă. Numai în așa condiții ea începe să emană o cantitate mică de vitamina D vegetală. În rest, toate sursele de vitamina D sunt animale – lactate de calitate, laptele, untul, etc. Dar lăsați geamul de acasă deschis și lăsați razele soarelui să vă mângâie. Prin geam nu pătrund acele raze care formează vitamina D, trebuie să fie raze solare directe, să ajungă pe piele. În plus, trebuie să fie expuse la soare minim 15-20 de procente din corp, ca să înceapă formarea vitaminei D, adică cel puțin fața, pieptul, mâinile, dacă nu tot corpul. Astfel se asimilează doza care are efect pentru organism. Vara, este clar clar, supunem o suprafață mai mare, care se depune în țesutul adipos, astfel asigurându-ne cu dozele necesare de vitamina D până în luna ianuarie. Încă un detaliu: dacă te bronzezi și administrezi în același timp vitamina D, nu faci intoxicație. Nu vei face exces de vitamina D. Solariile, atenție, dăunează! Razele sunt agresive și provoacă deseori cancerul la piele, greu de tratat. ”

Probiotice sau prebiotice? Administrăm medicamente sau consumăm alimente ce conțin prebiotice?

Probiotice – bacterii vii care se vând în capsule.

Prebioticele – fibre alimentare, care hrănesc bacteriile bune din organism.

Altădată, se promovau intens probioticele. Acum, în toată Europa întâietate au prebioticele. Studiile arată că mai bine administrezi prebiotice, hrană pentru bacterii care deja sunt la tine în organism , deoarece sunt ale tale, sistemul imunitar le recunoaște și nu vrea să le distrugă. Atunci când administrăm capsule cu probiotice străine sistemul imunitar e pus în fața unei alegeri:

să recunoască probioticele
să le accepte, să le păstreze
să le distrugă

Cel mai des, aceste probiotice sunt văzute ca străine, practic nu însămânțează intestinul nostru și sunt eliminate afară ca bacterii străine. Mai bine le dăm bacteriilor hrană din fibre, ca să nu apară microflora rea. Bacteriile din varza murată și din chefir sunt bacterii cunoscute organismului nostru, care le primește cu mare drag.

Fructe și legume locale sau importate?

De ce e mai bine să consumi fructele și legumele care cresc în zona în care trăiești? Aparatului nostru digestiv îi este indiferent dacă trebuie să prelucreze banana din Ecuador sau cartoful moldovenesc. Percepe amidonul din cartof și amidonul din banană în același mod. Organismul împarte produsele consumate în lipide, proteine și glucide. Însă, produsele importate nu conțin toate vitaminele și nutrienții pe care le au cele locale, deoarece se strâng încă necoapte, astfel încât să ajungă în țara de destinație potrivit coapte. De exemplu banana se culege verde, se coace pe drum și atunci devine asimilabilă. Culeasă necoaptă, nu a reușit să acumuleze toate vitaminele.

Călirea întărește imunitatea

Dar cu o singură condiție: să fie făcută corect!

Zahărul scade imunitatea!

În timp ce lipidele și grăsimile sunt folosite de organism ca structură pentru diferite organe sau formațiuni din organismul nostru, zahărul nu folosește la nimic. Este doar calorie sau, altfel zis, energie pentru o activitate fizică sau intelectuală. Însă zahărul cristalin trebuie exclus. Am discutat cu un genetician care studiază îmbătrânirea. Una din teorii spune că după consumul de zahăr celula înțelege că e bătrână și intră în moarte programată. Proteina legată de zahăr se obține când mâncăm mult zahăr și nu avem o activitate fizică sau intelectuală. Dar zahărul cristalin și produsele care le conțin trebuie excluse: patiseria de stradă, făina albă… Anul trecut a fost făcut un studiu. S-a analizat toată patiseria de stradă de la noi, și anume câte grăsimi și transgrăsimi conțin (transgrăsimile sunt interzise în Europa). 70 % din patiseria de stradă de la noi conțin transgrăsimi ce nu trebuie consumate. Acestea trebuie arse prin activitate fizică, altfel se depun și dăunează sănătății. Obezitatea scade imunitatea. Mierea se deosebește de zahărul cristalin, dar tot zahăr rămâne și trebuie consumată în cantități moderate. E important să avem o activitate fizică sau intelectuală după ce mâncăm ceva dulce.

ALIMENTELE PROCESATE scad imunitatea

Alimentele procesate , cu termen de valabilitate foarte mare, care conțin conservanți, dăunează sănătății. Conservanții măresc termenul de valbilitate, prin urmare, opresc dezvoltarea bacteriilor, ca să nu se strice produsele. Ajungând la noi în organism, ce fac? Distrug microflora bacteriană. Deseori apare diagnosticul disbacterioză deși persoana nu a administrat antibiotice. Când te uiți câte E-uri și alimente procesate a folosit, înțelegi care este sursa problemei. Conservanții blochează înmulțirea bacteriilor bune pentru organism.

Depresia și emoțiile negative scad imunitatea

Majoritatea afecțiunilor sunt de la nervi, restul – de la bacterii. Emoțiile noastre se reflectă în starea noastră de sănătate. Optimiștii trăiesc mult mai mult. Important somnul, căci în timpul somnului se restabilesc funcțiile organismului, putem arde chiar și 100-120 de grame din țesutul adipos dacă avem o alimentație corectă mai ales după ora 16.00 și mișcare suficientă ziua.

Vă recomand să urmăriți activitatea medicului nutriționist Sergiu Munteanu. Apelați cu încredere, în caz că aveți nevoie.

Acest interviu a fost realizat LIVE, pe Instagram. Urmăriți profilul meu @annasmolnitchi, ca să nu ratați alte interviuri utile și înviorătoare pe timp de carantină.

Mai jos, las alte articole cu discuții interesante #LIVEforLife: