Puiul pentru care încă nu avem nume, deoarece așteptăm ca Emma noastră să crească și să îi aleagă unul, a venit în casa noastră la timpul potrivit. Mă tot bântuia gândul că Emma va avea nevoie, în curând, de o jucărie care să reprezinte un personaj. Astăzi ea e mai mult decât fericită cu recipientele cosmetice, capacele și ustensilele de bucătărie, dar în cel mai apropiat timp, își va dori un „Tea Time” spre exemplu (tea time = acel joc al copiilor, când se adună păpușile și jucăriile de pluș la masă, pentru un ceai de regulă invizibil). Mai știam că nu vreau banalul pluș pe care îl găsim în comerț sau, Doamne ferește, o Barbie. Îmi doream ceva special, așa cum este pentru noi Emma. Visam la o jucărie care să-i stârnească imaginația, generând o sumedenie de povești în jurul său.
„Doamne, cât de scump e, dar câtă muncă văd în el!”, m-a făcut să exclam puiul de cerb, cu obrăjorii roz, cea mai drăgălașă jucărie din câte am văzut eu vreodată.
„Mulțumesc, și mulțumesc că mă înțelegi”, a răspuns Diana roșind.
Fiecare jucărie creată de ea este unică și îi vine ca o mănușă micului stăpân.
„Fiecare are caracterul său. Una este blândă, alta mai îndrăzneață. Încerc să le încarc mereu cu energie pozitivă, caldă. De fapt, toate jucăriile îmi sunt dragi și scumpe. Am grijă ca jucăria să reflecte cumva personalitatea copilului care îi va fi prieten”, mi-a povestit Diana mai târziu.
Am înțeles că drăgălășenia cu cornițe îi place Emmei, deoarece e unica jucărie din colecția ei care nu a fost aruncată peste bord, adică nu a fost dată jos din cărucior. Mulțumesc, Diana, pentru un camarad de călătorie. Îi ține de urât și în mașină!
Diana confecționează jucării amigurumi. Denumirea vine de la tehnica japoneză pe care o aplică ea – croșetat în spirală. Omuleții, jucăriile și piesele de decor pentru casă se „nasc” din fibre sintetice și bumbac sau din bumbac curat, puf, în unele cazuri din lână.
Atenție, părinți, jucăriile au o umplutură hipoalergenică! Pe lângă faptul că sunt frumoase, jucăriile amigurumi mai sunt și utile. Textura e una reliefată, de aici și masajul sănătos pentru degețelele copilului, apoi exercițiul perfect pentru dezvoltarea motricității fine. Sunt atâtea detalii mici de pipăit! Ochiurile de ață îl țin ocupat pe un bebeluș minute bune, căci e nevoie de ceva concentrare pentru a examina toate curbele de ață lăsate de croșetă. De altfel croșeta nu lipsește din geanta Dianei niciodată. Nu în ultimii trei ani.
„La începutul sarcinii, mama mi-a croșetat un fular. Mi-a plăcut atât de mult, încât am rugat-o să mă învețe și pe mine, să îmi arate câteva tehnici. Și cum pofta vine croșetând, am început să caut tehnici mai complicate. Internetul e plin de tutorials. La început, croșetam fețe de pernă, pături pentru bebeluși, iar mai târziu tricotam accesorii pentru toamnă și iarnă ( fulare,cușme,mănuși). Căutam ceva nou, așa am ajuns la jucăriile croșetate. Croșetez și tricotez cu multă pasiune mai puțin de 3 ani, însă fac asta în fiecare zi, nu pierd nici o secundă liberă”, aflu de la Diana.
Iar furnicuța noastră are și o pagină de Facebook, Jelly Wish. Acolo e toată echipa de prieteni ai cerbului nostru, pe care îi așteptăm la ceai cu Emma… În curând, li se va alătura și Mia, fetița pe care o așteptăm să se nască. Până va putea să se așeze la masă, bebelușa va explora zornăitoarea croșetată tot de Diana.
Foto: Jelly Wish
