Oameni

La Comrat a apărut o companie de construcții care face case din panouri de lemn umplute cu paie

Redacția Apostrof · · 8 min

Autoarea recunoaște că așteaptă de mult apariția unei astfel de firme, de când ea și familia ei au început construcția unei căsuțe în satul Râșcova, raionul Orhei. Și-ar fi dorit o companie care să își asume integral responsabilitatea pentru ridicarea unei case ECOLOGICE. Din câte știe, în Moldova nu există așa ceva. Dacă greșește, să fie corectată și să i se dea un număr de telefon. În sud există o firmă care construiește case din panouri de lemn, dar umplute cu lână lemnoasă.

Familia vrea o casă din carcasă sau din panouri de lemn (decizia se ia chiar acum: rămân la carcasă sau aleg panourile), umplute cu stuf și cu tencuială din lut și paie.

Firma EVECO din Comrat a perfecționat tehnologia caselor din panouri de lemn. Panourile pot fi umplute cu paie sau cu stuf, presarea se face la fel în ambele cazuri, iar apoi pereții sunt tencuiți cu var stins și paie, finisajul fiind din lut și paie.

Potrivit lui Alexandru Roznerița, umplerea panourilor cu paie durează patru luni în atelierul din Comrat, iar montarea casei pe teren, ca un set LEGO, ia două săptămâni.

Unul dintre fondatorii companiei este Anatolii Marinov, om de afaceri, care visa la clădiri ecologice pentru ferma lui, organizată în circuit închis. A studiat tehnologia și a considerat că fiecare om are temeiuri să vrea o locuință din materiale naturale. A cercetat construcțiile din panouri prefabricate și l-a convins să se implice în proiect și pe Zahari Dolomanji, un tânăr de 25 de ani. Proiectele civice conduse de el din 2015 încoace valorează împreună peste 7 milioane de lei, iar acum conduce Centrul de Tineret din Găgăuzia. La o întâlnire cu Dmitri Voloșin, creatorul programului de investiții Shortcut, cei doi cofondatori au aflat de Alexandru Roznerița. Acesta a reușit să facă tehnologia de fabricare a panourilor să funcționeze.

Anatolii Marinov

Zahari Dolomanji

Alexandru Roznerița

Autoarea a stat de vorbă cu el în timpul vizitei la Comrat. Redăm pe scurt discuția.

Alexandru, te-ai specializat în construcția caselor ecologice după o întâmplare neobișnuită. Ai trei copii. Ai vândut tot în Marea Britanie, unde tu și soția lucrați și duceați o viață liniștită, și ai revenit în Moldova ca să cumperi un teren în satul Donici.

„Și eu, și soția mea, ne doream o viață în care copiii noștri să aibă spațiul și libertatea să își trăiască pe deplin copilăria. Voiam pentru ei o copilărie sigură, dar fără să îi ținem din scurt, astfel încât să descopere singuri noi orizonturi. Un apartament într-un megalopolis nu le-ar fi dat această posibilitate. Atunci ne-am propus să încercăm să ne construim viața de vis, la țară. Din păcate, resursele financiare de care dispuneam, chiar și după vânzarea apartamentului de la Londra, nu ne-ar fi permis să devenim proprietarii unei ferme în Marea Britanie, ca să ne îndeplinim toate dorințele, așa că am hotărât să revenim în Moldova. Suntem conștienți că atunci când vor deveni adolescenți, vor avea nevoie de oraș și de oportunitățile de acolo. Dar copilăria mică o vedem în preajma luncilor și codrilor. Așadar, am vândut apartamentul din Londra, am făcut o călătorie în Asia, unde s-a și născut Daria (al treilea copil) și după câteva luni, am ajuns în Moldova. Am găsit un lot de pământ care ne place foarte mult, la Donici, unde ne-am propus să ne construim casa. Am căutat mult până am găsit, așa cum credeam eu atunci, o companie responsabilă, care să ne ridice o casă din carcasă din lemn. Am apelat la Urban Green.”

Și, pe scurt, ce a ieșit până la urmă?

Nimic bun. A fost un eșec: au lăsat o construcție neterminată, iar expertiza a relevat greșeli care i-au obligat să meargă în judecată. Au dat în judecată firma Urban Green și pe Maxim Sidorenco. Până la restituirea banilor, nu pot demola ce s-a ridicat deja.

N-ai renunțat, deși probabil ți-a venit de multe ori să plângi din cauza banilor investiți în ceea ce trebuie acum demolat. Ai ales să studiezi domeniul, poate ca să-ți construiești singur casa.

Eșecul l-a făcut să caute tot ce se putea afla despre casele ecologice. A studiat cu Barbara Jones din Marea Britanie (n.r. un fel de guru în construcția caselor ecologice) și i-a încredințat proiectul partenerilor de astăzi de la Eveco, pe care l-a ajustat conform legislației din Republica Moldova. A urmat o școală bună, iar partea practică a avut-o pe un șantier din Dorset, unde a montat pereții dintr-un ansamblu de baloți de paie, urmați de tencuiala cu var stins. Cu aceste cunoștințe, și-a propus să-și ridice casa și să-i inspire pe alții, la fel de entuziaști, care își doresc o locuință naturală. Deci da, vrea să-și câștige traiul din această activitate. A studiat intens construcțiile prefabricate din paie. În perioada carantinei a urmat un curs de instruire cu MOOC Bâtiment Durable din Franța.

Ce propune, de fapt, Eveco, noua firmă din Comrat la care s-a alăturat? Din ce fel de lemn sunt panourile? Câte bucăți intră într-o casă? Ce costuri presupune? Să luăm o căsuță de 100 de metri pătrați ca reper: câte panouri trebuie? Se poate adapta la orice stil arhitectural? Cum ajung panourile la locul de montaj fără să se strice?

Structura propusă de Eveco este naturală: două rame din lemn de pin, cu un perete de 40 cm grosime, fără tencuială, și umplutură izolatoare din paie presate. Dimensiunile panourilor variază după greutatea pe care trebuie s-o susțină și după locul de amplasare. Deocamdată, firma își propune să construiască doar case cu un etaj, deși panourile permit și clădiri cu două sau trei niveluri. Preferă să se dezvolte treptat, ca să țină calitatea la cel mai înalt nivel. Panourile se potrivesc cu orice stil arhitectural.

  • Un panou „clasic” are între 80 și 140 cm la sol și 3 m înălțime. Panourile se asamblează cu șuruburi autofiletante de producție germană, special concepute pentru astfel de îmbinări și folosite la carcasele din lemn. Numărul de panouri depinde de mai mulți factori: câte deschideri există, forma acoperișului, greutatea pe care trebuie s-o susțină și, până la urmă, geometria casei.
  • Ca preț orientativ, vorbim de 350 de euro pe metru pătrat, cu tencuiala aplicată, comunicațiile și acoperișul incluse. Pereții reprezintă doar 20-30% din valoarea casei. Precizează asta ca să nu alimenteze speranțe false că o astfel de construcție e mult mai ieftină decât una convențională.
  • Panourile au un avantaj important pentru orice proprietar: construcția durează puțin, pentru că montajul poate fi gata în două săptămâni. Pe termen lung se economisește energia necesară încălzirii cu gaz sau curent. Soba se poate monta la fel ca într-o casă obișnuită.
  • Pentru a le duce pe șantier fără deteriorări, panourile primesc un strat de tencuială făcută cu var stins. Finisajul se face direct pe teren, ca să evite vibrațiile și microfisurile care pot apărea la transport sau la montaj. Stratul are circa 3 cm și protejează anvelopa casei de calamități și de rozătoare. Varul stins are efect alergen asupra rozătoarelor, așadar amestecul ține șoarecii la distanță.
  • Pe interior se propune tencuială din argilă. Argila purifică aerul și menține umiditatea relativă între 50 și 60%. Sub 40%, concentrația substanțelor chimice nocive crește, iar oamenii ajung expuși la infecții respiratorii și boli de piele. Peste 60%, percepția temperaturii se schimbă și apar condiții pentru viruși și spori de mucegai. Din aerul respirat de-a lungul vieții, mai mult de jumătate se inhalează acasă, iar o parte importantă și la serviciu. Există dovezi că poluarea aerului poate afecta dezvoltarea fizică și cognitivă a copiilor. Aerul din clădiri ar fi de două până la cinci ori mai poluat decât cel de afară. Un studiu recent al National Air Quality Testing Services a numit casele din Marea Britanie „cutii toxice de poluare”.
  • Propunem un material fără substanțe chimice și toxine, complet reciclabil, iar aerul din casă rămâne plăcut de respirat. Materialul e ignifug, absoarbe sunetele, are eficiență termică și protejează împotriva poluării interioare: este argila. Argila și lemnul sunt higroscopice, adică pot regla pasiv climatul interior și reduc consumul de energie. Acest proces de absorbție și eliberare a umidității din aer se numește Moisture Buffering.

La final, autoarea notează câteva lucruri care o conving că a fost o alegere înțeleaptă să insiste pe o casă ecologică, în ciuda reacțiilor din jur și a lipsei de reglementări din domeniu. Construcțiile obișnuite pot fi o sursă de boli. Potrivit lui Alexandru, toate materialele din jur, fie că e vorba de corpuri de iluminat, de vopsele, de pardoseli sau de cablurile electrice, eliberează substanțe toxice în aer. Acestea pot imita hormonii, pot afecta dezvoltarea fătului, pot provoca boli pulmonare și chiar cancer.

„Deci cu acest gând, de a evita pe cât este posibil formaldehida, silica, substanțele COV, am început să prospectez tehnologiile de construcție alternativă – o soluție sănătoasă și plăcută de trai.”

Să ne ajute Dumnezeu, pe ei și pe noi. Realitatea e că metodele vechi de construcție din Moldova au fost uitate, iar acum devin pionieri într-un domeniu, în epoca betonului.