Lorina Țurcanu a făcut bijuterii în care își păstrează laptele matern

Autoarea adună cu drag amintiri și emoții, așa că a primit cu entuziasm vestea că Lorina Țurcanu a făcut primele bijuterii în care este închis laptele matern!

Lorina modelează din lut polimeric bijuterii, accesorii, figurine și obiecte de decor.

Gândul de a-și păstra laptele într-un pandantiv a apărut încă din sarcină. Alăptarea a întărit apoi hotărârea de a-l pune în practică, indiferent de efort.

Un început cu dureri și frici

Lorina spune că, de când a aflat că așteaptă un copil, a știut că vrea să alăpteze. Nu credea, până a devenit mamă, că poți menține pe cineva în viață doar cu propriul corp. Cât a stat două ore în reanimare, iar Dariana aștepta pe pieptul tatălui, se temea să nu i se dea lapte praf, pentru că știa cât de importantă e prima hrană, colostrul. Deși citise mult și se pregătise teoretic, alăptarea nu a fost ușoară.

Cezariana, făcută din cauza unor complicații, a întârziat laptele până a treia zi, iar urmarea a fost o lactostază serioasă. Sora ei, mamă a patru copii, a ajutat-o să se maseze și să-și golească sânul, în timp ce Lorina țipa de durere. După alte trei zile au apărut mamelonele crăpate și sângerânde. Fetița, la început nepricepută, se agăța de sfârcuri și le irita, chiar și cu o poziționare corectă. Lorina se temea de durere și de propria nesiguranță, dar laptele venea și o punea la sân la cerere, convinsă că nimic nu-l întrece pe al ei. „Prima lună a fost o provocare pentru amândouă”, rezumă ea, iar apoi durerea și frica au dispărut pe nesimțite.

Abia când Dariana a împlinit trei luni, Lorina a început să se bucure cu adevărat de alăptat.

Procesul îi dădea liniște interioară și încrederea că procedează bine, iar legătura dintre ele creștea zilnic. Făcuse rezerve de lapte la congelator, pentru perioada diversificării, dar a apelat la ele doar de câteva ori, în puseurile de creștere sau în regresele de somn.

Bijuteria dorită

Încă din sarcină aflase că, în lume, există bijuterii din lapte matern. Ideea a copleșit-o, însă comanda de la un meșter străin i se părea imposibilă: ar fi trebuit să trimită lapte prin poștă, ceea ce probabil nu e permis, iar prețurile erau mari. Cum avea deja experiență cu accesoriile din lut polimeric, s-a încăpățânat să și-o facă singură. A căutat informații, a încercat de multe ori și a ajuns recent la un rezultat destul de bun.

Lorina a testat mai multe metode de conservare și crede că, în sfârșit, a găsit una potrivită. Speră ca bijuteria să reziste ani îndelungați, dar vrea să se convingă personal înainte să le propună și altor femei să-și „conserve” darul lui Dumnezeu pentru copii și mame.

Spune că abia după ce va fi sigură că rezultatul nu se alterează va prezenta produsul publicului. În ochii ei, e cea mai prețioasă mărturie a legăturii de la care a pornit cea mai frumoasă experiență din viața ei, iar pentru fiica ei va fi o comoară atunci când va deveni, la rândul ei, mamă.

Bijuteriile se adresează fie mamei care a încheiat alăptarea, dar păstrează o rezervă de lapte, chiar dacă nu mai e bun de băut, fie celei care încă alăptează.

Mesajul Lorinei pentru mămici

„Finalul alăptării poate aduce lacrimi, ușurare, un gol lăuntric sau, dimpotrivă, o legătură și mai strânsă. Dar, dragă mămico, nimic nu poate șterge drumul tău de la colostru până la ultima picătură. Tot ce ai trăit în acest timp poate încăpea într-o bijuterie mică, pe care s-o porți cu mândrie lângă inimă sau s-o lași generației următoare ca pe un testament. Ai reușit! Și meriți o adevărată comoară”, le transmite Lorina tuturor femeilor care își alăptează sau și-au alăptat copiii.

Pentru o bijuterie, Lorinei îi ajung 5-10 mililitri de lapte, pe care îi pasteurizează și apoi îi deshidratează printr-un proces complicat. Până anunță oficial că lucrează și pentru alte mămici, le sfătuiește pe cititoare să stoarcă lapte și să-l țină la congelator într-o pungă. Vechimea laptelui nu contează.

Cred că nicio bijuterie din casă nu va valora mai mult decât cea care păstrează laptele nostru: dovada unui miracol din viața noastră și a unei iubiri fără margini. Sunteți de acord?