Pui 20 de semințe în grădina ta și încolțesc doar 5? Încearcă semințele vii de la Grădina Moldovei!
Asociația Grădina Moldovei a fost creată de arhitectul peisagist Mariana Șeremet. După 15 ani petrecuți în Belgia, tânăra s-a mutat în satul Cigârleni din Ialoveni. Cultivă semințe vii, îi ajută pe grădinari și pe agricultori să facă agroecologie - agricultură prietenoasă cu mediul, care are o mare rentabilitate.
În 2015, Mariana Șeremet pornea proiectul „Grădina Moldovei” fiindcă a sesizat două mari lipsuri în țara noastră, la capitolele grădinărit și agricultură: lipsa semințelor și a cunoștințelor.
Piața noastră este invadată de semințe hibrid
99 la sută din agricultorii de la noi folosesc semințe procurate în străinătate – majoritatea hibrid. Aceste semințe prezintă două mari probleme:
- O parte foarte mică din ele încolțesc, dau roade
- Semințele hibrid nu pot fi reproduse
Acești doi factori duc la pierderea soiurilor autohtone de legume și verdețuri, ne fac agricultura dependentă de producătorii străini de semințe, ne pun siguranța alimentară în pericol.
„Uite ce s-a petrecut primăvara trecută. Magazinele și piețele au fost închise, așa că mulți agricultori au rămas fără material semincer și fără material săditor. Cea mai mare îngrijorare a mea este că marii producători vor pune mâna pe semințe. Nu ai sămânță, nu poți crește nimic. Pun prețuri uriașe, cine să își permită să le cumpere? Poți înfometa un popor, un continent întreg. Oamenii o să se ucidă pentru hrană. Pe vremuri, semințele se transmiteau din generație în generație. Acum oamenii observă că ceea ce sădesc nu încolțește și aleg calea ușoară – cumpără produse de la magazin. Lumea nu mai coace nici pâine acasă, nu ține vite la gospodărie, nu știe să crească legume. Dacă mâine, cel ce vinde produsele în magazin, spune că nu mai vinde sau anunță prețuri triple, ce face omul simplu, al cărui salariu nu crește? E o capcană. Noi, la nivel mondial, am pierdut cam 75 la sută din diversitatea materialul genetic legumicol și animal”, explică fondatoarea asociației Grădina Moldovei.
Sămânța hibrid e lăudată pentru productivitate și rezistență, așa că agricultorii noștri, dornici să producă mult, au fost ademeniți de ofertă și au lăsat sămânța autohtonă să se piardă. Am rămas numai cu mărar și niște ardei.
„Hibrizii se creează în laborator (N.B. nu neapărat sunt genetic modificați) în așa mod, încât să nu poată fi reproduși. La al doilea an, dacă păstrezi sămânță, ea nu încolțește. Sau dacă încolțește, degenerează, revine la genele sălbatice. Producătorii de semințe au creat intenționat acest cerc vicios, pentru ca agricultorul să cumpere în fiecare an semințe noi, fiind dependent de distribuitor.”
Mariana Șeremet vrea să rupă acest cerc vicios. Produce semințe vii sau, altfel zis, organice. I-a reușit chiar să recupereze un soi moldovenesc de tomate – Verde din Moldova. Sunt tomate care rămân verzi la coacere.
„Acest soi de roșii s-a pierdut undeva prin America și se considera dispărut. L-am găsit în catalogul unei bănci de semințe din străinătate, care ocazional oferă granturi sub formă de semințe. Noi am beneficiat de 200 de pliculețe, printre care s-a regăsit și verdele din Moldova. Crește minunat la noi. A revenit acasă.”
„Putem presupune că acest soi a fost plecat împreună cu migranții din timpul celui de-al doilea război mondial, care le cunoșteau valoarea. Pe timpuri, semințele se transmiteau prin moștenire ca obiecte de preț. Pe lângă tacâmuri și covoare, proaspeții însurăței primeau în mod obligatoriu semințe, ca să își crească o grădină. Prin urmare, migranții respectivi au înmulțit verdele din Moldova, l-au păstrat, l-au dat mai departe și până nu demult rătăcea prin lume. Mă bucur că ne-a reușit să îl repatriem.”
Prin ce se deosebesc semințele vii / organice de cele hibrid? Semințele organice sunt fertile din an în an, sunt reproduse cu respectarea principiilor grădinăritului ecologic, adică fără îngrășăminte sau tratamente chimice. Și atunci, an de an, aceste semințe evoluează în condițiile climaterice de la noi, cu solul și biodiversitatea de la noi, deci se „înrădăcinează” și capătă proprietățile semințelor pe care, sute de ani în urmă, țăranii noștri le cultivau pe pământurile noastre.
Fiecare cumpărător de semințe „Grădina Moldovei” o să vă spună că nu există semincioară, oricât de mică e, care să nu încolțească. Dacă hibrizii încolțesc uneori în proporție de 30 la sută, atunci semințele vii dau rezultate de 100 %.
De unde a luat Mariana Șeremet semințele vii? De la băncile de semințe din străinătate, cu statut de asociații. Printre cele mai faimoase se numără Kokopelli din Franța și ARCHE NOAH din Austria.
Grădinarii și agricultorii deteriorează solurile noastre, altădată roditoare
Ne lăudăm că avem cernoziomuri și agricultori pricepuți, dar realitatea este alta. Cernoziomul a devenit mai degrabă un beton de culoare neagră, iar producătorii practică agricultura intensivă, care distruge solul și mediul. În consecință, culturile sunt mai slabe, mai puțin hrănitoare.
În asemenea condiții, Mariana Șeremet recomandă agroecologia – colacul nostru de salvare. Asta înseamnă să lucrezi mână în mână cu natura. Oferind, primești înapoi înzecit.
Principiile agroecologiei sunt foarte simple, ușor de aplicat.
- Pământul nu se ară, nu se sapă. De ce? Arând, deranjezi habitatul locuitorilor din sol (microorganismele, râmele și altele). Apoi, solul de la suprafață ajunge la adâncime, iar cel de la adâncime – la suprafață. În acest mod, microorganismele care preferă adâncimile, unde este mai călduț și umed, ajung la suprafață (unde e cald și uscat). Astfel mor. Iar odată ce se deteriorează grav solul, plantele au imunitate slabă, deoarece nu există o colaborare cu bacteriile și microorganismele din pământ.
- Pământul trebuie să fie acoperit tot timpul: cu paie, lucernă, buruian cosit. Orice. Numai să nu fie expus la soare, la ploi care să îl bătătorească sau la vânt care să îl împrăștie.
- Monocultura trebuie exclusă. O singură cultură, cultivată pe suprafețe mari, este o pradă ușoară pentru dăunători. Este cea mai mare greșeală. Cu cât mai amestecate vor fi culturile, cu atât mai greu le va fi dăunătorilor să le găsească pentru a le distruge. Scopul e să îi punem în încurcătură pe dăunători. Imaginați-vă că trece un uragan printr-un magazin și toate produsele sunt vraiște: pastele laolaltă cu verdețurile și conservele, detergenții – cu legumele și fructele. În haos nu știi ce și unde să cauți. La fel e cu dăunătorii. Așa cum la paraziți funcționează regula lenii, efortului minim, dăunătorii nu se vor osteni prea mult să își caute de mâncare printre culturile amestecate.
- Dacă avem probleme cu dăunătorii, folosim doar produse din plante ca să lecuim culturile: prin infuzii, macerate.
- Atragem animale, păsări, insecte. Vrăbiile, de exemplu, nu se numără printre favoritele oamenilor. Dar puțini știu că ele curăță trandafirii de păduchi. Animalele, păsările și insectele mănâncă dăunătorii. Ca să vină la noi în grădină, o amenajăm în trei nivele:
- Ierbacee (plante, legume, flori)
- Arbuști
- Pomi
„Distanțele între copaci trebuie să fie cât mai mică, altfel păsările – ajutoarele grădinarului, riscă să obosească sau să fie mâncate de răpitoare ca uliile sau vulturii. Și apoi, grădinarul câștigă umbră. Menționez că unul din cele mai mari mituri este teama culturilor agricole de umbră. Nu e deloc adevărat că nu iubesc umbra. Cele mai bune roșii ale mele cresc la umbră. Căpșunile mele cresc sub prăsad. Cei mai buni ardei oranj cresc între cireși. Eu am 100 de pomi fructiferi, mergem spre 120. Dar, desigur, nu sădim la rădăcina pomului, ci între pomi”, mi-a explicat Mariana Șeremet.
Ea se bucură ca un copil atunci când cunoaște un om interesat de grădinăritul sau agricultura prietenoase cu mediul. Și înțelege perfect că e ușor să renunți atunci când ești la început de cale, când totul îți pare foarte complicat. De aceea, face totul ca să răspândească informații despre cum funcționează grădinăritul/agricultura „fără sapă”. Organizează ateliere, publică broșuri informative. În realitate, grădinăritul și agricultura „fără sapă” sunt mult mai ușor de aplicat decât cele intensive. Odată ce începi, te convingi. 
Mariana Șeremet a fondat asociația Grădina Moldovei, ca să contribuie, printre altele, la salvarea solurilor noastre. Primele ateliere le-a ținut la balconul apartamentului pe care îl închiria la Chișinău.
„Totul a început cu Village Moldova din satul Râșcova, raionul Criuleni. Fondatorii proiectului aveau nevoie de un arhitect peisagist, așa că m-am oferit să le fac eu designul. Apoi, voiau să învețe să grădinărească. Fiind orășeni, nu știau cu ce să înceapă. La primul atelier am avut 10 oameni, la al doilea -20, iar la al treilea – 35. Interesul sporea, apartamentul devenea neîncăpător, așa că am început să caut o casă la țară. După lungi căutări am găsit una potrivită în satul Cigârleni, cu o grădină de 24 de ari. A fost una din cele mai bune decizii din viața mea. Mă bucur atât de mult că am revenit acasă! Tânjeam enorm după pământurile noastre. Dacă aici avem 300 de zile însorite pe an, atunci în Belgia sunt tot atâtea cu ploaie. Răceam, făceam angină. Corpul îmi spunea că nu mă aflu în țara potrivită. Nici nu puteam visa la un piersic în grădina din Belgia. Acolo se consideră culmea exoticului. Clima permitea cultivarea cireșelor și căpșunelor. În rest … mai nimic. De aceea, mă doare să văd cum distrugem solurile noastre când avem toate condițiile ca să creștem „aur” în ele.”
„Grădina Moldovei” oferă consultanță, instruire pentru grădinari/agricultori începători, servicii de arhitectură peisageră, semințe vii (organice) și material săditor. Pentru mai multe detalii, vă invit pe gradinamd.wordpress.com
Grădina Moldovei are câteva cărți online, care pot fi descărcate fără plată. Sunt un ghid prețios pentru orice grădinar sau agricultor. Eu o să las aici link-ul către ghidul de alelopatie – știința care te ajută să cultivi pe un terent culturi sănătoase, combinându-le corect (ca și în viață, unde nu toți vecinii se împacă bine, nu toate culturile agricole se preferă în vecinătate) pe un sol fertil, cu puține buruiene, cu mai puțini dăunători și boli, cu roade mai diversificate.
