Noi putem încerca să îi imităm pe alții, să fim ca ei, dar nu vom fi fericiți

Un învățător mergea cu mașina prin Anglia. A văzut o herghelie de cai, iar în mijlocul lor – o cămilă. Ce l-a uimit? Că acea cămilă se comporta ca un cal. Dădea din picioare, dădea din cap, ca și cum necheza și își flutura coama. Aveai senzația că se consideră cal. Dar realitatea este că ea nu era cal. Așa și noi, oamenii, ne comportăm în această viață. Putem juca diferite roluri: să avem haine la modă, prestigiu, statut. Dar de la toate astea nu vom fi fericiți niciodată.

Legea fericirii este legată de îndeplinirea misiunii cu care ne-am născut.

Amintiți-vă un caz când ați avut o perioadă cu foarte multe încercări, pierderi. A fost îndelungată. Nu a fost simplu. Perioadele se încheie. Și atunci, când privim din viitor în trecut vom vedea că în acel moment am primit mai multe decât am pierdut. E percepția noastră de atunci că a fost rău, dar de fapt, toate acele provocări nu au existat pentru a ne distruge, ci pentru a vindeca ceva și pentru a ne dărui ceva.

Dacă e să ai încredere în viață, în energia iubitoare, totul va veni, inclusiv înțelegerea propriei misiuni. Toți avem una. 

Natura umană, prin definiție, e despre relații. Noi ne tragem la alți oameni, ca să creăm relații, ca să formăm familii, ca să iubim pe cineva, ca să colaborăm. Și atunci, în criză, singur nu te poți descurca. Avem nevoie de:

1. Învățători, de oameni care, prin experiența lor, ne dau refugiu.
2. Avem nevoie de egalitate, de susținere de la semeni, adică de la prieteni
3. Și de un lucru, o misiune, o ocupație care le aduce beneficii altora. Să ai grijă de altcineva. De exemplu mama are o criză, o tristețe. Copilul începe să plângă. Ce face mama? Se ridică să îl ajute. Anume grija față de alții o scoate din criză. Iar dacă încă mai are un partener, prieteni, va depăși orice.

Cum să știi dacă te ocupi cu ceea ce trebuie? Răspunsul e simplu: ești fericit. 

„Acum oamenii sunt foarte invidioși. Invidia e motorul consumului. Din invidie se cumpără lucruri. Cum așa? El are mașină, eu nu am. El are Iphone de ăsta sau celălalt , eu nu am. Dar fericirea este despre îndeplinirea misiunii. Omul poate obține orice, poate avea succes care se vede la exterior, dar să fie nefericit înăuntru. Tot ce posedă nu are sens și el simte un gol. De ce? Fiindcă ruptura e uriașă. La exterior – succes, lucruri, statut. În interior – nefericire. De ce asta așa? Fiindcă se ocupă cu ceva ce nu corespunde naturii lui. Prosperitatea se dă oricui. Nu toți vom fi milionari, dar prosperitatea nu e despre a fi milionar. Milioanele sunt niște hârituțe care pot să nu îți dea fericire. Așa se explică de ce unii oameni, ajungând la un apogeu, având totul, având mulți bani, la un moment da, pierd totul. Ei nu au natura, nici abilitățile ca să gestioneze toate aceste lucruri sau nu le folosesc pentru a aduce beneficii și celor din jur.”

Avem foarte mulți oameni acum nefericiți. De ce? Fiindcă își trădează misiunea. Are voce impecabilă, dar face economie, în loc să cânte. de ce există familii nefericite? Fiindcă doi oameni nefericiți se întâlnesc. De ce copiii sunt abandonați? Poate un părinte fericit să își lase copilul? Niciodată. Un om fericit vrea să dea, să ofere iar și iar. Dar acum avem timpuri când oamenii vor doar să consume și în loc să își caute misiunea, o treabă care să îi împlinească, ei continuă să încerce umplerea golurilor cu obiecte, cu plăceri. Caută plăcere în exterior.

Când copilul vine în această lume, în dragoste, din dragostea părinților primește emoțiile cu care să treacă prin viață. O să le dea copiilor refugiu, dragoste absolută, ei o să își găsească misiunea foarte ușor.

Cine sunt eu? Ce valori am? Care e talentul meu? Nu ceea ce e în tendințe, dar ce îmi place cu adevărat.

Steve Jobs se uita în oglindă și se întreba: „Dacă ai muri astăzi, tu te-ai ridica să mergi să faci ceea ce ai planificat acum?” Dacă mai multe zile la rând, răspunsul la această întrebare era „Nu”, el se lăsa de asta.

Să trăiești în armonie cu misiunea ta e secretul fericirii, să găsești toate talentele tale pe care le poți folosi pentru binele oamenilor, pentru a-i ajuta pe oameni. O să îți dea acești oameni roade sau nu? Nu trebuie să te gândești la asta. Omul egoist nu va construi niciodată o familie fericită. Familia e despre a iubi necondiționat, e despre sacrificii, despre a ajuta necondiționat. Un asemenea om pierde parteneriate. Ne adunăm în jurul unei misiuni, să facem ceva împreună.

M-au inspirat atât de mult aceste gânduri, am decis să le împart cu voi. Vă invit să îl ascultați pe Oleg Gadețchii, cel care le-a relatat. Chiar vă recomand să îl urmăriți. E o sursă incredibilă de inspirație. Și vă mai recomand filmul cu Robert de Niro în rolul principal: „Everybody’s Fine”. Se înscrie în această discuție perfect!