Normalitatea la care trebuie să ajungem: să sortăm deșeurile și să plătim reciclarea lor

ABS Recycling, unica uzină de reciclare a gunoiului pe care îl fac moldovenii, încet-încet falimentează. De ce falimentează? Pentru că nimeni nu îi plătește serviciile. Sună interesant, nu-i așa?

E ca și cum am intra noi cu tine într-un local, am mânca pe săturate, ne-am ridica de la masă și nu am achita nota.

În momentul în care uzina a cerut de la Primărie, mai exact de la consilierii muncipali, să aprobe un tarif pentru plata serviciilor de reciclare a deșeurilor noastre, aleșii locali s-au împotrivit. Cică uzina vrea să se îmbogățească pe spatele nostru, al cetățenilor. Ieri am ascultat un fragment din ședința consilierilor municipali. Unele voci (nu le numesc, să nu le promovez) spuneau că e un business FOARTE PROFITABIL, că în Italia se omoară pentru a gestiona gunoiul.

Bun, dacă e așa de profitabil în Moldova astăzi (Nu pe Lună, ci în Moldova. Despre Lună putem doar presupune și asculta povești de la alții), de ce nimeni nu se apucă? De ce nu apar noi uzine de reciclare?

Gherete cu covrigei, cafea și frizerii pentru bărbați apar ca ciupercile după ploaie, imediat ce are succes măcar un antreprenor. Dar iată la deschis uzine de reciclare a gunoiului în care ne înecăm noi cu toții nu se îmbulzește nimeni.

În momentul în care stai cu o catastrofă ecologică „la fund”, căci gunoiștea de la Țânțăreni nu poate fi numită altfel, nu înțeleg cum poți să te mai scarpini la ceafă și să te gândești dacă trebuie stabilit un tarif pentru sortare și reciclare. Nici gunoiștea de la Ciocana, nici sutele de alte gunoiști autorizate și neautorizate din toată țara nu sunt departe de catastrofă ecologică. Bun, acum fără lirism.

Din 2015 până astăzi, ABS Recycling a reciclat peste 20 mii de tone ambalaje din plastic (PET). Cât ar însemna asta? Imaginați-vă orașul Chișinău cu o suprafață de 572 metri pătrați sub 4 metri de PET-uri. ABS însă a luat și le-a reciclat, apoi le-a exportat în Europa.

Deci ce trebuie să știm noi, cetățenii, despre gunoiul pe care îl producem și despre drumul sacoșei noastre cu deșeuri menajere?

1. După ce deșeurile noastre menajere NESORTATE, adunate „frumușel” într-o sacoșă din plastic, sunt duse la tomberoanele de pe platoul de colectare a gunoiului, de unde se preiau de către autospecialele de la Regia Autosalubritate și se depozitează în gunoiști, adică în nicăieri, sub cerul liber, în natură. La a treia sau patra zi încep a produce dioxid de carbon (CO2) și metan care au efect de seră. Metanul este un gaz cu efect de seră de 34 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Ce înseamnă asta? Că se formează o căldură care nu se duce nicăieri. E ca și cum noi toți am fi acoperiți de un geam, ca într-o seră, și ne-am sufoca. Schimbările climaterice și încălzirea globală nu se văd doar pe Antarctida. Sunt chiar sub nasul nostru. Observăm că nu mai avem ierni, nu mai avem zăpadă. O să mai menționez că metanul este de 30 de ori mai toxic decât gazele de eșapament. „Deșeurile depozitate la gunoiști elimină un lichid care conține toate elementele din tabelul lui Mendeleev care nimeresc în apele noastre”, bate alarma directorul ABS Recycling. De aici vin și bolile. Eu personal nu cunosc niciun un cetățean care s-ar rupe să cumpere o casă lângă gunoiștea de lângă Țânțăreni, toți fug de gunoi, atunci de ce să nu îl sortăm și să contribuim la reciclarea lui?

   

   

2. Fără sortarea deșeurilor, managamentul lor nu poate să aibă loc. Noi, cetățenii, trebuie să sortăm deșeurile acasă. Plasticul, sticla, metalul, hârtia, cartonul, chiar și lemnul îl ducem la coșul din plasă împletit. Da, știu, asemenea coșuri nu sunt la fiecare colț. Asta însă nu ne justifică lenea. Poate găsești asemenea coșuri în ograda vecină. Aruncă o privire.
3. Deșeurile alimentare trebuie să ajungă la movila de compost (vedeți harta movilelor pe pagina Ask a worm sau duceți-le la serele de pe strada Bucuriei 14). Dacă nu stați la apartament și aveți un colțișor liber după casă, atunci nu aveți nicio scuză să nu adunați resturile alimentare într-o movilă acoperită cu frunze, care să se transforme în îngrășăminte pentru sol. Eu și familia mea strângem resturile alimentare în găleți închise ermetic și le ducem la sera de pe strada Bucuriei 14 sau la țară.
4. În țările civilizate, cetățenii plătesc bani grei ca să le fie evacuat gunoiul minuțios sortat acasă (sortat, spălat, presat, altfel riscă amenzi). Noi, cu gândirea încă înnegurată de dogmele URSS, așteptăm să facă cineva ceva pentru noi, fiindcă…așa trebuie. Taxa pentru evacuarea gunoiului de către Autosalubritate nu ar putea fi împărțită la doi, așa cum gândesc unii, adică nu ar putea acoperi și reciclarea deșeurilor. Faceți o excursie până la uzina ABS Recycling, să vedeți întregul proces, să îi urmăriți pe cei 200 de angajați sortând deșeurile noastre, să analizați echipamentele care se folosesc și care, apropo, se mai strică. De ce se strică? Fiindcă cetățenii aruncă tot ce le nimerește sub mână în coșul prevăzut pentru deșeuri reciclabile, iar pe banda de reciclare de la uzină nimeresc și materiale grele de construcții, ceea ce duce la uzura rapidă a tehnicii, ulterior la defecțiuni. Administrația uzinei spune că și un tarif de 3 lei per cetățean, pentru sortarea și reciclarea deșeurilor, ar fi un ajutor financiar bun, astfel încât să se poată dezvolta, să cumpere și să pună în priză utilajele pentru reciclarea/incinerarea îmbrăcămintei/încălțămintei/pielii care astăzi ajung la groapa comună de gunoi, provocând pagube enorme pentru mediu.

„În 3 ani și jumătate noi ne-am încărcat cu deșeuri care nici într-un caz nu trebuie să ajungă la depozitul din Țânțăreni. Noi avem peste mia de tonă de cauciucuri care ajung la noi din tomberoane. Noi mai trebuie să plătim niște bani, pentru ca acea compania care le reciclează să le preia. În altă ordine de idei, noi, astăzi suntem la jumătate de drum cu utilajele pentru reciclarea sticlei pe care Glass Container nu le poate recicla. Avem planificată achiziția de utilaje pentru presarea unor deșeuri care nu pot fi reciclate, însă din ele se poate face combustibil. Mă refer la pungile de unică folosință, care sunt murdare, la îmbrăcăminte, încălțăminte (atenție, ele nu biodegradează!). Acestea reprezintă 20 la sută din masa deșeurilor care se produc în Moldova. Iar o tonă de combustibil derivat din acest tip de deșeu are o putere calorică echivalentă cu o tonă de cărbune. Timp de trei ani, noi am aruncat la Țânțăreni130-140 de tone de combustibil. Cu un pic de investiții, noi am putea implementa tehnologia de transformare a acestor deșeuri, cu potențial termoenergetic, în combustibil. Toată lumea o face. Noi de ce nu am putea?”, ne întreabă Serghei Balica – directorul general al ABS Recycling Moldova. Ce îi răspundem?

„Deșeurile noastre care ajung la gunoiște devin bolile noastre. Eu, când m-am mutat din sat la oraș, am trăit un șoc cultural, cât gunoi producem. Cumva, în Chișinău, se considera că nimeni nu sortează deșeurile și că acestea nu se reciclează. Știau că există tomberoane colorate pentru diferite tipuri de reciclabile, dar se considera că nimeni nu le sortează și că acestea ajung în același loc, în natură. Am impresia că abia acum, când toți au auzit că se închide uzina de prelucrare a deșeurilor, oamenii au aflat că la noi în Moldova se sortează. Da, se sortează. Eu cred că pe lângă mesajele sociale ca: faceți plimbare 30 minute pe zi, consumați cât mai multe lichide, cât mai puțină sare, ar trebui să existe și mesajele: sortați deșeurile. Să fim educați să reducem plasticul și să fim instruiți despre ce facem cu gunoiul nostru”, consideră Lilia Ojovan.

Recent, ABS Recycling Moldova anunța că își sistează activitatea. Cetățenii care sortează deșeurile s-au agitat. „Ce facem mai departe?”, se întrebau ei.

Explic. Evacuăm în continuare deșeurile reciclabile, așa cum o făceam până acum. Le sortăm acasă și le lăsăm în coșul de plasă. Compania va continua să le colecteze și să le recicleze. De asemenea, continuă colaborările cu agenţii economici pentru sortarea si reciclarea deşeurilor prevăzute de contractele încheiate. Se sistează doar proiectul ce ţine de sortarea deşeurilor menajere municipale solide.

Informații despre ABS Recycling Moldova:

• A fost fondată în anul 1992.
• Din 2005 deține utilaje de reciclare a plasticului la Peresecina.
• În 2011, a început construcția uzinei de reciclare lângă Bubuieci.
• În anul 2017, a încheiat un parteneriat cu autoritățile locale, cu titlu de proiect-pilot. Uzina a demonstrat că poate sorta, depozita, parțial prelucra/recicla 12 fracții de deșeu (toate tipurile de plastic, hârtie, metal, sticlă, ba chiar și materialele de construcție sau mobila din lemn pe care cetățenii la aruncă la tomberon după ce fac lucrări de reparație în casă.