O discuție sinceră cu psihoterapeutul „taximetrist” – Ghenadie Vîrtos

Din momentul în care jurnalista Dana Oleinic l-a acuzat public, printr-o postare pe Facebook, de hărțuire sexuală, pe psihoterapeutul Ghenadie Vîrtos, autoarea recunoaște că nu mai face altceva decât să urmărească profilurile lui. Citește tot ce s-a comentat peste zi, iar dimineața deschide pagina lui, ca să vadă cum reacționează la avalanșa de injurii și acuzații. Probabil nu este singura cititoare care ține ochii pe această poveste.

Ghenadie este privit acum ca un agresor, un psihoterapeut instabil emoțional, un psihopat, un mincinos sau un actor prost de teatru.

Autoarea l-a cunoscut pe Ghenadie cu aproximativ patru ani în urmă și s-a întâlnit cu el de câteva ori, în diverse împrejurări. Lucra pentru USAID și părea un om inteligent, amuzant și citit. I-a spus chiar „filosoful”. În mai, își amintește, aflase că lansase serviciul „Taximetristul psihoterapeut”. Din curiozitate și din nevoie, a apelat la el, mai ales că primii opt clienți primeau o ședință gratuită. Experiența a fost de ajutor: au lucrat la o situație care o traumatizase, iar tehnicile de psihodramă l-au ajutat să se elibereze de o parte din frustrările care o țineau pe loc, în raport cu cel care o rănise cu doi ani în urmă. Psihoterapeutul taximetrist i-a câștigat încrederea, iar ea l-a recomandat de mai multe ori.

După declarația Danei Oleinic, încrederea autoarei s-a zdruncinat.

Dana Oleinic a scris pe 16 iulie, pe profilul ei de Facebook, că în timpul unei seri, după ce ea evitase două sau trei tentative de atingere cu tentă sexuală, Ghenadie a atins-o agresiv, în zona intimă. Ea i-a reproșat gestul, iar el ar fi răspuns că ea e vinovată, pentru că i-ar fi permis. Mai târziu, spune Dana, ar fi încercat să o convingă să îl lovească, pe motiv că asta ar fi reacția „corectă” la hărțuire, lucru pe care ea l-a refuzat. Dana spune că a vrut să depună plângere la poliție, de mai multe ori, dar a ales să treacă peste episod în liniște, ca să evite un scandal public. Acum, cât timp el își continuă activitatea și e luat în serios de colegi din mass-media, a decis să facă public episodul.

Ce s-a întâmplat exact știu doar Dana Oleinic, Ghenadie Vîrtos și cei doi martori prezenți la petrecerea de adio pe care o organizase psihoterapeutul, pe atunci hotărât să se mute la Paris. Dacă a existat sau nu hărțuire sexuală, știu doar ei.

Cert este că societatea se așteaptă ca un psihoterapeut să înțeleagă și să țină cont de emoțiile pe care le provoacă, oriunde s-ar afla. Cine, dacă nu psihoterapeutul, să anticipeze tulburarea psihologică sau emoțională pe care o pot cauza faptele lui? Ce fel de psihoterapeut e cel care își permite abuz psihologic sau, în cel mai bun caz, hărțuire sexuală? Asta vor să afle oamenii.

Autoarea a pierdut încrederea mai mult decât după declarațiile Danei, odată cu profilul Ghenadie Antiexemplu, deschis și administrat chiar de psihoterapeutul pe care, cu două zile înainte, îl recomanda fără ezitare. Glumele și versurile despre penis, excremente și alte teme, limbajul și fotografiile, pe care le consideră obscene, i-au trezit dezgust.

Ce încearcă Ghenadie? Poate să arate că oricine, chiar și cei considerați „cuminți” de comunitate, ascunde o latură „perversă” și „dezgustătoare”, în viziunea majorității sau a autoarei? Poate e un experiment?

Spectatorii scandalului de pe Facebook, autoarea inclusiv, s-au întrebat: „Este Ghenadie excentric sau bolnav mintal?”

Autoarea l-a invitat pe Ghenadie Vîrtos la o discuție și a constatat că psihoterapeutul scandalos este, într-un fel, un cadou pentru societatea moldovenească. El deschide cutia Pandorei și ne obligă să vorbim despre lucruri pe care mulți preferă să le ignore, prefăcându-se că nu există. La noi, „așa e primit” să evităm discuțiile despre fenomene sociale importante, iar ne mulțumim cu: „Bine că nu e mai rău”.

1. Hărțuirea sexuală există. Studentele sunt hărțuite de unii lectori, subalternele de șefi care se cred „cu coaie mari”, iar colegii nu se abțin de la comentarii, glume sau atingeri cu tentă sexuală. Lista gesturilor și cuvintelor care pot fi încadrate drept hărțuire sexuală e foarte lungă. O explicație clară, bazată pe legislația românească, dar valabilă și la noi, se află aici: https://centrulfilia.ro/ce-este-hartuirea-sexuala/. Ghenadie ar face bine să o citească, având în vedere cum a descris el hărțuirea în timpul discuției.
2. Traumele din copilărie ne ghidează, de cele mai multe ori, pe drumul greșit. Puțini reușesc să le depășească și să le digere până la punctul în care nu mai dor. E un act de mare curaj să vorbești în public despre abuzul sexual suferit în copilărie (cel puțin asta susține Ghenadie), despre dezamăgirile din dragoste, despre o relație cu o femeie care își înșela logodnicul și apoi soțul, despre abandonul resimțit la 12 ani. După părerea autoarei, profilul Antiexemplu arată că un psihoterapeut care vrea să-i ajute pe alții nu și-a depășit încă propriile traume. Profilul strigă: „Priviți-mă, sunt aici, validați-mi emoțiile, ascultați-mă. Mă doare”. Ce spune el despre Antiexemplu se află în interviu. Autoarea a început să se îndoiască că e pregătit să ofere ajutor atâta timp cât rănile lui nu s-au cicatrizat. Reacția lui aprinsă la tot ce se spune despre el, insistența de a apărea în tot felul de ipostaze, plângând, râzând, glumind, criticând, cerându-și scuze, îi confirmă aceste senzații. Autoarea îl vede ca pe un om care încă are nevoie de atenția și sprijinul care i-au lipsit la 12 ani, când părinții l-au trimis singur cu autobuzul la Chișinău, ca să își facă studiile la Căușeni. Ea vede un suflet frânt.
3. Nu avem o lege care să reglementeze activitatea psihoterapeuților și a psihologilor în Republica Moldova. Cine le autorizează activitatea? Cine verifică dacă sunt suficient de pregătiți pentru a oferi sprijin calificat și profesionist?
4. Agresivitatea plutește în aer. Oamenii sunt gata să sfâșie pe cineva fără să aibă certitudinea că e vinovat. Îți aruncă noroi și te pot distruge, chiar și verbal, fără ca vinovăția să fie demonstrată. Trăim într-o societate în care ne place să brusc, să agresăm verbal sau fizic, să ne descărcăm furia pe alții și să ne dăm cu părerea despre domenii pe care nu le stăpânim. Ne facem experți la subiecte despre care nu știm nimic.
5. Oamenii excentrici deranjează societatea noastră.

Ce spune Ghenadie Vîrtos despre gesturile nesăbuite care i se reproșează față de Dana Oleinic, într-o seară de iunie?

Ghenadie spune că nu i-a pus mâna pe ea. O cunoștea de mult și încerca să flirteze cu ea, pe la petreceri, fără succes. Ultima oară s-au intersectat la televiziune, unde ea îl recomandase pentru un material. Despre jocul din seara petrecerii, spune că era, poate, băut, iar un prieten prezent, Ronin, nu a văzut nimic. Recunoaște un singur gest: a luat o sticlă de șampanie goală și a atins-o din spate, „într-un joc”. Dana venise singură, cu o sticlă de alcool, și ajunsese când el se juca deja „Până la o palmă”, un joc legat de o emisiune online pe care o lansa atunci. Potrivit lui, Dana nu a putut da palma și a plecat. Spune că nu știe dacă s-a mai întâmplat ceva și că Ronin nu poate confirma. Mai spune că printre invitați era și o adolescentă, pe care, zice el, nu a implicat-o în joc. Concluzia lui: nu îi place să abuzeze oamenii, unde e distracția?

Ce înțelege Ghenadie prin hărțuire sexuală și consideră el că gestul lui a fost hărțuire sexuală sau nu? Cum l-a marcat abuzul la care spune că era supus în copilărie, de către bunelul său? Ce impact a avut prima dezamăgire în dragoste? Motivele pentru care e atât de excentric pe rețelele sociale și multe altele se află în discuția noastră. Mai jos puteți vedea o secvență din înregistrarea video: