Școala, la care nu se învață pentru note, există! Se numește Homeschooling (școlarizare la domiciliu) și se practică de peste 100 de familii din Moldova
Carantina a venit cu un cadou - studiile la distanță sau școala la domiciliu. În timp ce unii părinți și profesori se frustrează, alții profită de experiență din plin, exploatând instrumentele moderne, de exemplu clasele virtuale Google.
Studiile la distanță vin cu o sumedenie de avantaje atunci când se fac în modul corespunzător. Până la 17 martie 2020, când țara noastră a intrat în carantină, Ministerul Educației nici nu voia să audă de Homeschooling. În 2014, când se înnoia Codul Educației, autoritățile nu au dorit să includă conceptul de „școlarizare la domiciliu” în lege. Deputații îi întrebau pe activiștii civici care militau pentru introducerea prevederilor :
„Pentru cine să facem aceste modificări, pentru cei 20 de părinți care fac școală acasă?” În 2014, cu adevărat, doar 20 de familii din Moldova practicau homeschooling-ul, majoritatea fiind religioși.
Astăzi, legislația în vigoare prevede studiile la distanță numai pentru persoanele cu dizabilități. Cum atunci cele peste 100 de familii din Moldova fac școală acasă, o să mă întrebați voi? Încălcând legea? Nicidecum!
„Obligarea copiilor la frecventarea unei școli clasice (prezentarea fizică) este o încălcare a dreptului la educație. Statul nu ne oferă posibilitatea să învățăm la distanță, legea spune că învățământul la distanță e doar pentru copiii cu dizabilități. Dar noi avem dreptul să ne facem studiile peste hotare. Ne folosim de această prevedere și, ca să nu fim certați cu legea, ne înscriem copiii la „școlile umbrelă” (instituții private) din Ucraina, Rusia, SUA și alte țări. Fiecare părinte alege instituția cu principiile căreia rezonează”, mi-a explicat Diana Chicu – președinta Asociației de Homeschooling din Moldova, în rubrica #LIVEforLife, pe Instagram.
Școlarizarea la domiciliu este veche în SUA, se practică de 50 de ani. Uite că fetița Dianei Chicu tot la o școală din SUA este înscrisă, după doi ani în care a făcut școală rusească. Problema cu ultima este volumul mare de informații. Cele mai bune școli din Rusia care oferă studii la distanță vin cu un volum imens de cunoștințe și mai multă rigiditate. Ana, fiica cea mare a Dianei Chicu învață, în prezent, la „Home Life Academy”.
Cum decurg lecțiile la școala de acasă?
„Părintele îi prezintă copilului curriculum-ul, ce are de studiat și copilul, la o anumită vârstă, singur alege în ce ritm să învețe – că învață două teme într-o zi sau doar una, că își face temele dimineață sau la amiază ori dimineața și la amiază. În SUA sunt copii care au susținut bacalaureatul la 14 ani. Este real să termini școala la această vârstă. Copilul poate face două clase într-un singur an. Părinții și copiii urmează curriculum-ul școlii umbrelă la care sunt înscriși. Elevii primesc diplome la sfârșit de an, iar când sunt pregătiți, se înregistrează la SAT (Bacalaureat american) sau A-level (Bacalaureat britanic). Susțin examenele și iau diplome, recunoscute la nivel internațional. Cu aceste diplome orice facultate din lume te acceptă. La noi în țară, echivalezi studiile. Depui o listă de documente și intri la facultatea pe care ți-o dorești, dacă vrei să înveți la universitatea moldovenească.”
În ce mod au loc lecțiile?
„Școlile din Ucraina și Rusia seamănă cu unele școli de la noi pe timp de carantină. Lecțiile durează și 6 ore, copilul stă la calculator 6 ore, iar eu nu sunt de acord cu asta, primește cunoștințe voluminoase. Există școli care au platformă online de studiu. Copilul are cabinetul său în care este curriculumul pentru un an de zile. Părintele și copilul văd ce au de învățat timp de un an. Elevului i se prezintă lecții video care durează 10-20 de minute, nu mai mult. În clasele liceale, pot dura mai mult, dar iarăși, această lecție vine cu teme pentru toată săptămâna. Cei care se pregătesc de Bacalaureatul rusesc au format video mai lung. La matematică de exemplu au o lecție video de o oră pentru o săptămână. Pe lângă aceste videouri interactive, elevii au acces la testări de probă, care nu le influențează nota. Elevii își verifică ușor cunoștințele. Mai au și un chat cu învățătorul, care o dată pe săptămână face lecții online, răspunde la întrebări, explică teme.”
Atunci când susțin evaluări, de regulă o dată pe săptămână, cele mai multe școli nu verifică în vreun fel dacă elevul trișează, dacă dă răspunsuri copiate de undeva. Unele școli din Rusia au regim de supraveghere, cer filmarea copilului în timp ce scrie.
„Școlarizarea acasă, însă, presupune un alt nivel de conștiință. Încă de mici, copiii învață că fac studii pentru ei înșiși. nu pentru note, nu pentru a concura cu cineva, nu pentru a impresiona profesorul sau părintele. Acesta este farmecul principal al homeschooling-ului: copiii nu învață pentru note, nu sunt comparați cu nimeni, așa cum inevitabil se întâmplă atunci când se pun note la școala clasică, pentru un răspuns la tablă”, explică Diana Chicu.
Prin ce se deosebește școala americană de cea europeană?
„Părinții și copiii aleg manualele, disciplinele, precum și lecțiile cu repetitorul pe care și-l doresc. O dată la jumătate de an eu, părintele, evaluez cunoștințele copilului. Nu este niciun învățător care să mă tragă la răspundere, să mă apostrofeze pentru felul în care îi predau copilului, în ce regim. Este responsabilitatea mea și a copilului. E treaba mea ce instrumente de studiu folosim. Noi folosim platforma IXL MATH LANGUAGE , interactivă, sub formă de joacă, pe care copiii primesc stickere, bonusuri, ceea ce îi motivează să învețe. Homeschoolerii din România si Moldova s-au unit, o cumpărăm în grupuri mari, cu o reducere considerabilă – în loc de 300 dolari achit 50 dolari. Acolo, tot curriculum-ul (americano-britanic) este divizat pe compartimente. Fetița mea îl vede și știe cât timp are pentru studii. Când fata mea va ști ce direcție vrea să urmeze, ce specialitate (acum are doar 10 ani), o voi înscrie la cursuri de pregătire pentru SAT sau A level, în funcție de ce profesie va dori să facă. Sunt foarte multe universități care acceptă homeschooleri și unschooleri. Homeschoolerul urmează curriculumul școlii, unschoolerul nu urmează niciun curriculum, părintele se orientează după abilitățile și talentele copilului. Dacă copilul vrea numai chimie, îi dă chimie.”
Și atunci, e posibil ca în 12 ani de studii sau mai puțin, copilul să nu învețe niciodată fizică sau chimie, dacă nu îi plac aceste materii?
„Școala clasică divizează materiile din profilul real de cele din profilul umanist, pe când e corect să se unească. De exemplu, studiază anumite evenimente istorice – un război. Cercetând evenimentele, nu se axează pe învățarea pe de rost a unor date, ci studiază impactul economic, politic. Inevitabil, se cufundă și în alte materii – geografie, drept. Dacă elevul vrea să știe cum se produce o băutură carbogazoasă, va studia chimie, design, istorie, ecologie (atunci când materialul e din plastic). Atunci când adună informații la o anumită temă, copilul este nevoit să învețe limbi străine, căci nu găsești orice informație în limba română.”
Altfel zis, un subiect este examinat din diferite unghii, iar asta înseamnă dobândirea capacității analitice, de cercetare, cunoștințe dobândite prin exercițiu logic. Părinții le pun la dispoziție instrumentele- laptopul, enciclopedia, cursurile online. Iar ceea ce descoperă copilul, poate fi pus într-o carte electronică sau pe blog.
Și atunci, cât timp petrece copilul în fața calculatorului sau cu telefonul, tableta, în mână? Noi vrem să fugim de tehnologii, să nu ne inunde tot timpul și atenția, astăzi existând o grămadă de studii care le demonstrează nocivitatea.
„Atunci când fata mea e pe platforma de studii, nu depășește niciodată 2 ore. Are încă 1 oră și jumătate pentru gadgeturi. Însă eu monitorizez felul în care îl exploatează, nicidecum pentru a sta pe Tik Tok. Folosește gadgeturile ca să învețe ceva nou. Acum de exemplu este pasionată de stickere. A găsit tutoriale pe YouTube și le confecționează singură acasă, le adună într-un catalog. Înainte cumpăram abțibilduri, acum le avem acasă, făcute chiar de ea.”
Studiile online nu înseamnă nici pe departe că elevul petrece 6 ore pe zi în fața calculatorului. Tema se predă în 10-15 minute, apoi copilul lucrează în caietul său, pe hârtie. Astăzi, când Moldova a trecut forțat la studiile la distanță, unii profesori se încumetă să facă și educația fizică în timp real, online. Nu e o idee bună. La altă extremă sunt profesorii care nu au nici calculator, nici conexiune la internet și nu pot să le predea copiilor lecția. Mai este și categoria celor care au telefon și fotografiază temele, le expediază pe Viber sau prin Skype, dar calitatea fotografiei e foarte proastă. Textele sunt în ceață, spre frustrarea părinților. Sau invers, părinții le expediază profesorilor fotografii spălăcite, în care ar trebui să se vadă tema pentru acasă rezolvată.
Stiti ce e aici? E o tema pentru acasa, pe care atat mama mea, cat si sute de invatatori si profesori le primesc acum pe viber sau pe email… 🥵
Nu sunt in prima linie, dar credeti-ma, primind zilnic cate 30-40 de astfel de mesaje, la fiecare obiect!!! Poti sa innebunesti. Nu vorbesc acum despre sutele de mesaje de suparare, indignare, sau cate si mai cate.
De cand cu carantina am stat mai mult timp pe team-viewer pentru a o ajuta pe mama, decat am stat alaturi de familie. Am nevoie de un pachet special #orange.md – „teacher support”
După săptămâni de suferință, autoritățile locale s-au gândit că Biblioteca Digială e soluția. Iată ce scria ieri primarul de Chișinău Ivan Ceban pe pagina sa de Facebook:
„Avem 100 de lecții filmate. Ne pornim să filmăm în continuare, iar în final să fie lansate peste 4500 secvențe de lecții, pentru toate disciplinele, până la 15 minute (gimnaziu/liceu) și 7-10 minute pentru treapta primară de școlaritate. Am reușit să adunăm o echipă compusă din diverși specialiști cu viziune care au lucrat la acest proiect, profesori buni, plus mai mulți actori și jurnaliști, care vor lucra împreună cu profesorii, pentru a face lecțiile mai interactive. Menţionăm că în procesul de înregistrare a lecţiilor sunt antrenate 32 de echipe de filmare. Ne propunem în această lună să lansăm Biblioteca digitală. În această perioadă dificilă, am înțeles că trebuie să ne dezvoltăm multilateral și iată că am decis să fim cei care vom lansa educația la distanță. Astfel, contribuind actualmente ca copii noștri să continuă să învețe chiar și de acasă, dar, după, dând posibilitatea ca aceste lecții să fie vizualizate în toată țara, iar toți elevii în caz de necesitate să aibă posibilitatea să învețe sau să-și continuă studiile de acasă.”
Până se lansează biblioteca digitală, calitatea studiilor copiilor sunt în mâinile părinților și ale profesorilor. Ce pot face? Să învețe de la homeschooleri, de la cei ce fac studii acasă de când se știu. Iată câteva sfaturi de la Diana Chicu – părinte de homeschooler:
- Folosiți clasele virtuale. Este clasa gratuită Google Classroom sau Kinderpedia. Copilul are clasa sa, conectată la clasele altor colegi. Învățătorul poate trimite lecția în format video, foto sau text. Poate să expedieze și o testare. Învățătorul poate organiza live-uri ca să răspundă la întrebările elevilor.
- Părinții să studieze neuropsihologia, ca să cunoască etapele de dezvoltare a copilului, nevoile lui la diferite vârste. Astfel vor ști cum să îi ajute cu studiile. Până la 10 ani, lobul frontal care răspunde pentru responsabilitate, disciplină, conștiință, șezutul în bancă și altele nu este dezvoltat. Copiii stau în bancă numai de frica față de profesor, să nu ia o notă proastă. Dar e contrar naturii lor. Până la 10 ani, copiii la maxim trebuie să se miște.
- Părinții să seteze limite clare și să nu încalce regulile pe care tot ei le-au stabilit. Dacă le încalcă o dată, vor pierde controlul asupra situației, nu vor putea câștiga cooperarea copilului. Acesta va ști că poate scânci și 2-3 ore, pentru ca părintele să cedeze și să faca ceea ce vrea el. Atunci când se decide că se fac temele, asta să se facă, altfel intervin consecințe. Atenție, nu pedepse, ci consecințe (ex: nu va avea voie să folosească telefonul ca să asculte muzică).
- Părintele nu este animator, nici profesor, ci mai degrabă coach (antrenor). El îi ghidează pe copii în procesul de studiu, nicidecum nu face temele pentru ei. Le oferă instrumentele și suportul informațional. Părinții elevilor care fac studii la distanță deseori muncesc. Sunt liberi profesioniști, specialiști IT, etc. Prin urmare, nu pot sta tot timpul lângă elev, să monitorizeze dacă învață ceva sau nu. Cât copiii sunt mici, un părinte e alături doar pentru a supraveghea, să fie în siguranță. Atunci când elevii sunt mari, după 13-14 ani, pot rămâne chiar singuri acasă, să învețe fără asistență. De mici sunt obișnuiți să învețe, nu există presiunea notelor și atunci studiile se fac din curiozitate – o trăsătură atât de firească a copiilor, care este furată prin birocrația din școli, prin impunerea unor materii străine aptitudinilor speciale pe care le au.
- Părintele are rolul de a descoperi talentul copilului. Un exercițiu îi poate fi de ajutor în acest sens. Să facă o listă cu 100 de activități pe care le propune copilului. Cele care îi captează atenția cel mai mult sunt un indiciu despre aptitudine lui speciale și activitățile de interes. Neapărat să îi ofere posibilitatea de a le valorifica în cadrul activităților extracurriculare. Apropo, anume acolo copiii își fac prieteni, fiind înconjurați de copii cu interese comune. Mulți părinți resping ideea de homeschooling referindu-se la socializare, și anume că școlarizarea la domiciliu îi privează de comunicarea cu copiii de vârsta lor. Gândiți-vă câți prieteni își face un copil într-o clasă, la o școală clasică? Din 30 de copii, leagă prietenii cu doi sau trei.
- La 7-10 ani copiii înțeleg deja ce îi pasionează, ce îi interesează. Părintele să îl susțină cu materiale, platforme, cărți , manuale, o aplicație, cursuri, centre de dezvoltare. Există multe cursuri online foarte bune pentru copii.
В обычное время мы бы просто похлопали его по плечу , похвалив за внимательность. А сейчас муж нашёл в России хорошего мастера и запустили обучение онлайн . Оказалось что для 5 лет он просто красавчик , ну конечно впереди ещё много часов усердной работы.”
(Atât de multe lucruri comune, neprețuite și unice apar în acest „exil la domiciliu”. Eu și soțul meu ne-am cufundat în pasiunile copiilor noștri și s-a dovedit că David joacă șah mult mai bine decât noi. În timpurile obișnuite, l-am fi lăudat pentru atenție, dar acum soțul meu a găsit în Rusia un antrenor bun și am pornit studiile online. Pentru vârsta sa de 5 ani, el e foarte bun, dar desigur, urmează încă multe ore de muncă asiduă.)
- Acolo unde se fac, astăzi, în carantină, lecții ore în șir ONLINE părinții trebuie să spună stop. Lecția la calculator să dureze 10-15 minute, să fie calititativ înregistrată. Managerii de școli să vină în ajutorul profesorilor care nu au calculator acasă, să le ofere unul din instituție.
Mai multe despre școlarizarea la domiciliu în Moldova citiți pe www.homeschooling.md. Urmăriți-o pe Diana Chicu, vă las link-ul la profilul ei pe Facebook: https://www.facebook.com/chicu.diana.venera
Diana Chicu a locuit 12 ani în Italia și a revenit în Moldova acum trei ani. A aflat despre homeschooling de pe un forum pentru părinți, fiind disperată din cauza sistemul rigid de educație din grădinițe: nevalidarea emoțiilor copilului, lipsa unei abordări individuale, etc. Școlarizarea acasă îi oferă oportunitatea de a explora și a valorifica pe deplin interesele, aptitudinile speciale ale fetelor sale.
Am realizat acest interviu LIVE, pe Instagram și se încadrează în seria de interviuri pe care eu le numesc înviorătoare pe timp de carantină. Urmăriți profilul meu de Instagram ca să nu ratați următoarele interviuri . Astăzi, la ora 19.30, vorbim cu Iulia Linga despre energia masculină și cea feminină, despre rolul/dorințele/nevoie bărbaților și ale femeilor.
Citiți: http://apostrof.md/ambulantele-fac-coada-la-poarta-atelierului-cu-jucarii-edujoc-igor-hancu-si-familia-sa-confectioneaza-scuturi-de-protectie-pentru-medici/
Citiți: http://apostrof.md/o-viziune-spirituala-asupra-carantinei-semanam-bucurie-ne-descoperim-pasiunile/
