Ți se încalcă dreptul la viață privată când ești fotografiat în locuri publice, fără acordul tău?

„Dreptul la propria imagine, derivat din dreptul la viață privată, nu este un drept absolut. Există excepții care permit utilizarea imaginii persoanei, fără acordul ei. Înainte de a afirma că vi s-a încălcat dreptul la imagine, asigurați-vă că în materialul foto sau video sunteți clar identificabil. Contează de asemenea contextul în care ați fost filmat sau fotografiat.”

De ieri, internetul clocotește. Internauții moldoveni sunt supărați că pe o pagină de Facebook a fost publicată o imagine în care o mămică „stă cu mâinile în șolduri” în timp ce copilul stă întins pe o stradă din Chișinău. Părinții cu experiență au calificat scena drept „tantrum” (accese de furie, specifice copiilor cu vârstele între 1 – 4 ani). Administratorii paginii de Facebook „chisinau.fail”, prezentată publicului ca o pagină a eșecurilor din capitală, au atașat la poză o descriere scurtă – „super mamă”, mulțumind autoarea imaginii pentru distribuire. Dat fiind caracterul paginii, internauții au înțeles că femeia din poză este luată în derâdere și etichetată ca o mamă rea/neglijentă.

Cea mai mare parte a urmăritorilor paginii a condamnat postarea și a cerut să fie ștearsă, luându-i apărarea mamei. Părinții cu experiență spun că nu e deloc neobișnuit să vezi un copil supărat sau furios întins pe stradă, pe podeaua unui magazin, oriunde, iar mama din imagine ar fi adoptat cea mai bună strategie – a stat deoparte, așteptând ca cel mic să își consume emoția. Mai mult, cei ce au sărit în apărarea mamei au făcut-o cu ou și oțet pe autoarea pozei, acuzând-o că ar fi încălcat dreptul la viață privată a femeii, chiar dacă a fost fotografiată pe la spate. Nici fața ei, nici cea a copilului, nu se vede în imagine.

„Ce le mai place unora să se amestece în viața altora”, „Să văd poza mea publicată, mă judec cu tine până îmi achiți o pagubă morală bună”, „Știți, eu v-aș trage la răspundere pentru că faceți poza fără să aveți acordul meu”, sunt doar câteva comentarii. „Câteodată merg pe drum și mă uit prin părți, oare nu mă fotografiază un „umnik” că nu așa am întins mâna sau nu așa am căscat gura”, a mai mărturisit cineva.

Așadar, ce spune legea despre fotografierea/filmarea oamenilor sau a diferitor situații în locurile publice? Ni se încalcă dreptul la imagine, respectiv dreptul la viață privată, dacă ne pomenim într-o zi pe internet în pozele sau filmulețele cuiva? Facem lumină asupra subiectului în Cabinetul Avocatei Străisteanu Doina Ioana.

1. Consimțământul unei persoane, pentru captarea imaginii sale de către un terț, nu este necesar atunci când imaginea, înregistrarea audio sau video este făcută/ folosită pentru a exercita/ a proteja alte drepturi sau interese ocrotite de lege.
2. Consimțămîntul persoanei nu se cere atunci când aceasta este filmată/ fotografiată în spațiul public în timp ce încalcă ordinea publică (comite un atac la persoană, face uz de violență, se exprimă agresiv fizic și verbal față de terț, comite o infracțiune, etc.). Aceste imagini pot fi folosite ca probe împotriva persoanei pentru a fi atrasă la răspundere conform legii, dar și pentru informarea opiniei publice atunci când persoana filmată / fotografiată este un angajat al statului în exercitarea atribuțiilor de serviciu (politician, avocat/ judecător, procuror, persoană publică / jurnalist / activist, etc., de la care societatea cere conduită exemplară, legală și decentă.)
3. Imaginile realizate în spațiul public, unde nu puteți avea așteptarea intimității (proteste, cluburi, evenimente publice, concerte, etc.) nu necesită acordul dvs. pentru publicare. Consimțământul dvs. se prezumă. Această regulă a fost de curând făcută lege, prin modificările aduse la Codul Civil al Republicii Moldova. Textul nou indică clar:  „Dacă o persoană consimte ca imaginea să fie captată în circumstanțe din care rezultă în mod evident că imaginea sa va fi difuzată, se prezumă că ea de asemenea consimte la reproducerea și difuzarea acesteia pe cale obișnuită, așa cum se putea aștepta în mod rezonabil în aceste circumstanțe”.
4. Fotografierea și filmarea politicienilor, a persoanelor publice și a persoanelor cunoscute societății nu cere acordul prealabil al acestora, mai ales atunci când aceștia manifestă un comportament incompatibil cu funcția și rolul asumate în societate. Apoi, poliția nu are nevoie de consimțământul persoanei atunci când o reține, când efectuează percheziții sau audiază suspecții. Legea însă nu îi permite poliției transmiterea acestor imagini către mass media, ceea ce în R. Moldova se întâmplă regulat. Este o încălcare, spre exemplu, filmarea conducătorilor auto de către jurnaliști, în timp ce sunt verificați de către Inspectorii de Patrulare. Difuzarea unor imagini de acest fel poate fi legal făcută doar cu acordul șoferilor vizați, deoarece dreptul la imagine în așa caz le aparține.
5. Imaginile pe care le postați dvs. în mediul online (pe rețelele sociale, vloguri, bloguri, platforme de discuții) pot fi reproduse și folosite fără acordul dvs. prealabil de către alte persoane. Și asta pentru că plasarea lor în spațiul public este deja un consimțământ. Există însă o condiție: imaginea captată sau plasată în spațiul public de noi trebuie folosită fără distorsionare sau dezinformare. Nu se permite distribuirea imaginilor dacă ați prevăzut asta în setări. De exemplu, ați publicat pe Facebook poze din vacanță și ați indicat expres că pot fi vizualizate doar de prieteni. Dacă imaginile postate de dvs. au fost totuși distribuite de alte persoane decât cele din lista de prieteni, raportați acest lucru la administratorii paginii și ai rețelei de socializare pentru a bloca utilizarea lor.

Folosirea imaginii captate, cu distribuirea informațiilor distorsionate despre persoana din imagine, este considerată o încălcare a dreptului la imagine, și nu doar. Persoana vizată poate solicita despăgubiri pentru defăimarea sa.

Nota Bene: Atunci când ne aflăm în spațiul public, avem tot dreptul de a refuza să fim filmați și fotografiați. Atunci când observați că sunteți filmat mergând pe stradă, șezând pe banca din parc sau pe o terasă, puteți să vă opuneți și să cereți să nu fie captată imaginea dumneavoastră, cu atât mai mult să fie distribuită sau folosită cumva ulterior.

Dacă o imagine cu Dvs. a fost captată și folosită fără consimțământul Dvs. atunci când acesta nu putea fi prezumat, așa cum am explicat anterior, urmați pașii:

1. În primul rând, identificați exact contextul în care imaginea dvstră e captată. Asigurați-vă că informația atașată imaginii, dacă este cazul, nu dezinformează sau nu vă defăimează. În cel din urmă caz, identificați autorul și adresați-i o cerere prealabilă în care să cereți expres înlăturarea imaginii și a textului care face referire la Dvstră dezinformînd opinia publică sau defăimîndu-vă.
2. În cazul soluționării nefavorabile a situației, vă puteți adresa împotriva autorului în instanța de judecată. În așa situație, va trebui să consultați neapărat un avocat pentru respectarea procedurii, evitând pierderea dreptului la acțiune pentru tardivitate.

Prin urmare, mămica devenită subiect de discuție ieri, ca urmare a postării făcute de chisinau.fail și de alte surse, poate intenta un proces de judecată pentru defăimare, dacă simte că e ușor de identificat în imagine și s-a simțit înjosită după comentariile/textele atașate la poza cu ea și fiul ei.