Țineți cont de acest lucru, pentru ca ai voștri copii să învețe ușor și cu plăcere

Cel mai mare defect al sistemului actual de învățământ este că programa școlară se orientează spre grup, nicidecum spre individ. Nimeni nu poate contesta faptul că toți suntem diferiți, avem preferințe diferite, prin urmare și metoda după care ne este ușor, de ce nu, plăcut, să asimilăm o informație, la fel, e alta pentru fiecare om în parte.

De ce la unii rezultatele școlare sunt bune, la alții – mediocre?

Atunci când părintele observă că al său copil stă prost la o materie, ce face? Programează meditații, insistă pe acele teme. În acest mod doar acutizează apatia elevului față de disciplina cu pricina. Chiar și abordarea profesorilor, de a trece cu pixul roșu peste ceea ce e greșit, evidențiind greșeala, deci ceea ce nu e bine, descurajează esențial eforturile copiilor.

Ceea ce trebuie să înțeleagă părinții, apoi și educatorii, ulterior – profesorii, este că există câteva tipare de de a percepe și de a învăța informația. Dacă înțelegi care este tiparul copilului tău, îl poți ajuta să asimileze orice informație. În jur de 30 % din populație sunt auditivi, 40 % – vizuali, 20 %- kinestezici și 10 %- senzitivi.

Tipar de învățare VIZUAL

Copilul deprinde foarte repede orice informație, dacă îi sunt cunoscute conceptele. În caz contrar, pierde repede curiozitatea, rezultatele la școală fiind mediocre. Asta, deși el gândește rapid. Ajunge la răspunsuri mult mai repede decât alte persoane dacă îi sunt cunoscute conceptele.

Ce definește acest tipar? Copiii cu tiparul vizual construiesc totul în mintea lor sub forma unor imagini. O poveste se transformă într-un filmuleț. Atunci când primesc o informație, trebuie să o transpună în imagini în mintea lor. Să vă dau un exemplu. Ca să învețe să citească, vizualii au nevoie să asocieze literele cu imaginile. Cele mai mari genii ale omenirii au acest tipar de gândire.

Excelează ca: arhitecți, designeri, creatori de modă, scenariști, scriitori, inventatori, marketeri, etc.

Excelează în tot ce e legat de creație, fiindcă le este ușor să construiască povești. Pot să îți redea în detaliu designul unui apartament.

Semnele tiparului de învățare vizual:

• vorbire rapidă pe un ton mai ridicat
• capul este îndreptat în sus
• gestica va fi în partea de sus a corpului, în aer, cu încercarea de a contura imaginile în aer
• lucrurile personale sunt împrăștiate în cameră, ceea ce reprezintă haos pentru ceilalți, iar pentru persoana cu tiparul vizual – ordine, știind unde se află fiecare obiect în acel haos
• încearcă mult mai devreme decât ceilalți să păcălească vigilența părinților și dacă nu va dori să facă un lucru, va fi creativ în a găsi soluții pentru a nu-l face
• va folosi cuvinte, expresii vizuale: „Totul este mai clar”, „Mi-am făcut o imagine”, „Văd”.

Dacă fiul/fiica ta este o astfel de persoană, fii pregătit să înțelegi și să acceoți că nu va avea rezultate extraordinare la școală, dar ai motive să fii fericit: copilul tău va fi un geniu (dacă nu îl vei încurca, nu îl vei forța să zboare, când el preferă să meargă pe jos).

Fiica mea mai mare, spre exemplu, are acest tipar de gândire. Atunci când vorbește, desenează ceva cu mâinile, îmi arată. Și da, se uită mereu undeva pe sus, de parcă răspunsurile ar fi undeva pe tavan. 

Abordarea părinților și a profesorilor în relația cu un copil ce are tiparul de gândire vizual:

• folosim imagini pentru a reda o informație sau îi cerem să își imagineze un proces pentru a primi acea informație
• îi punem la dispoziție informațiile sub o formă cât mai diversă, mai ales video (să nu vă mire dacă va deveni cel mai mare fan al platformei YouTube
• nu exagerăm cu temele
• îi oferim tot sprijinul în primul an de școală
• îi citim povești, dar și articole de știință, pentru copii, firește

Cum îl învățăm să facă un calcul? Exemplu pentru operația 3+7. Punem trei creioane și 7 carioci în fața lui. Îl întrebăm: câte creioane și câte carioci avem aici, în total?

Tipar de învățare AUDITIV:

Copiii cu acest tipar de învățare sunt foarte silitori, excelează la școală, înțelegând că totul se obține cu multă muncă. Țin să performeze într-un anumit domeniu. Gândirea funcționează astfel: pasul 1, pasul 2, pasul 3. Neajunsul e că pot apărea blocaje. Au nevoie de mult ajutor și de susținere atunci când încep ceva nou, de exemplu grădinița sau școala. Nu beneficiază de o creativitate deosebită, dar dacă îi interesează ceva anume, vor face tot posibilul ca să se dezvolte în acea direcție. Va învăța totul și va practica tot ce îl va ajuta să devină ceea ce își dorește.

Semnele tiparului AUDITIV:

• vorbirea ritmică, melodioasă
• capul este îndreptat într-o parte, la nivelul median al feței
• gestica e la nivelul corpului, nu foarte expresivă
• postura corpului este una relaxată
• este o persoană foarte organizată, lucrurile și programul sunt bine puse la punct
• va folosi cuvinte și expresii auditive: „Îmi place cum sună”, „Înțeleg ce vreți să spuneți”, „Mă bucur să aud asta”.

Acest tip de gândire are nevoie de motivație și de muncă pentru a ajunge acolo unde își dorește.

Atitudinea părinților și a profesorilor potrivită, față de un copil cu tiparul auditiv:

• să îl ajute să se adapteze la schimbări
• să folosească cuvinte cât mai diversificate pentru a transmite o informație
• să îl sprijine în crearea unui program al zilei
• să îl ajute să își organizeze camera, apoi să îl lase pe el să facă acest lucru
• să îi pună la dispoziție instrumente și un mediu cât mai diversificat ca sursă de informare
• să îi ofere cărți auditive pentru a învăța
• să nu îi mire că învață mai bine dacă ascultă muzică în timp ce își fac temele
• să îi învețe pașii care duc spre asimilarea unei informații

Copiii cu acest tipar de gândire vor excela în toate domeniile tehnice, cele care presupun o rutină. În același timp, intră foarte ușor în zona de confort, ceea ce sporește șansele de amânare. Deși sunt foarte ambițioși, au multe frustrări și sunt nesiguri pe sine, fiindcă tot ce obțin se face prin multă muncă în timp ce vizualii au inspirații care le permit să obțină aceleași rezultate pe un drum mai scurt, mai ușor. Auditivii, în general, își fac temele cu consecvență. Vizualii își scriu temele doar dacă le sunt interesante.

Eu am tiparul de gândire auditiv. Gândesc în cuvinte. 

 Tipar de învățare kinestezic

Sunt acei copii care trebuie să realizeze activitatea despre care învață. Copiii cu acest tip de învățare nu excelează la școală, ci la materii mai puțin cerute acolo: desen, lucru manual, materii care țin de arte. Nu se plictisesc să realizeze ceva ce cunosc. Muncesc încontinuu pentru perfecționare. Sunt oameni buni și calmi, artiști. Își fac cu ușurință prieteni, sunt îndrăgiți de ceilalți. Văd frumosul și unicitatea acolo unde nu o văd alții.

Nu au o problemă să petreacă singuri timpul. Chiar cer asta deseori. Poți vorbi cu ei ore în șir despre o poveste citită în 20 de minute. Ei văd partea bună a lucrurilor în orice. În general sunt persoane liniștite care tind spre o viață în tihnă.

Kinestezicii, atunci când învață, merg cu cartea în mână. Sunt nerăbădători să răspundă. Deseori au deficit de atenție, gândesc în imagini în mișcare, spre deosebire de vizuali care gândesc în imagini statice și de auditivi care gândesc în cuvinte. Kinestezicii învață prin experimente și deseori le este greu să exprime în cuvinte soluțiile și căile prin care au ajuns la acestea.

Foarte des lucrează bine numai în echipă.

Este important să avem foarte multă răbdare cu ei, fiind copii buni și răbdători. Rezultatele acestora apar mai târziu decât ale celor cu un alt tipar de gândire.

Semnele tiparului de gândire kinestezic:

• vorbirea calmă, blândă, cu pauze tăcute, vocea joasă
• gestica în partea de jos a corpului, preponderent în partea dreaptă
• va folosi gesturi care imită cuvintele
• are o poziție foarte relaxată, înclinată în partea din spate
• va folosi expresii care țin de simțuri: „Simt că e bine”, „Sunt mișcat de ceea ce ați spus”, „Gustul dulce al victoriei”.

Sunt oameni aparte, deosebit de plăcuți, care nu vor rezona cu un obiectiv de grandoare. Obiectivele lor vor fi tot timpul simple și cu o înclinație deosebită spre a ajuta și a face bine semenilor lor.

Va excela în acțiuni umanitare sau în campanii ecologiste.

Își va judeca părinții foarte aspru dacă nu sunt în același sentiment cu el atunci când vine vorba despre mediu, de exemplu.

Iubește natura doar pentru că există și pentru că poate să o savureze oriunde s-ar afla. De asemenea, natura va fi deseori sursa lui de inspirație în viață. Îți va expune cu plăcere o poveste despre un copac sau o plantă care are o viață perfectă. De altfel, vizualii și kinestezicii se pot odihni profund numai în natură, societatea epuizându-le forța.

Atitudinea potrivită a părinților față de kinestezici:

• să le ofere un cadru simplu, minimalist
• să le pună la dispoziție instrumente pentru lucru manual, pentru desen
• să iasă în natură cu ei
• să îi ajute doar în prima fază de învățare a unui concept
• să le vorbească despre emoții, sentimente și trăiri în general
• să le citească povești în care se menționează trăirile personajului principal
• să le aducă acasă un animal de companie – cel mai frumos cadou pentru un astfel de copil
• să îi ofere spațiu ori de câte ori observă că nu e comunicativ

Sunt persoane care vor excela la arte și care vor trăi la mare intensitate emoțiile pozitive, dar și pe cele negative. Au nevoie de sprijin dublu atunci când suferă o pierdere sau când, de exemplu, pleacă învățătoarea preferată. Sunt copiii care iubesc necondiționat pe oricine și orice, lucru pentru care sunt respectați și iubiți.

Aici chiar este important să reținem că nu sunt importante rezultatele școlare. E mai importantă evoluția copilului din punct de vedere social, emoțional și profesional.

Tiparul de învățare SENZITIV

Acești copii au o inteligență emoțională înaltă, ceea ce îi face fragili în fața abuzurilor verbale, fizice, decizionale. Au orientare către domeniile artistice. Sunt reticenți cu persoanele necunoscute. Intuiesc ce gândesc alții, în special despre ei. În general sunt timizi, pot fi extrem de profunzi, nesiguri pe ei, emotivi, descoperă soluțiile acolo unde par să nu existe. Căile lor de a soluționa o problemă sunt total neobișnuite.

Am preluat aceste informații din cartea „Copilul tău este un geniu” de Florian Colceag, pe care am descărcat-o de pe internet. Cartea are și recenzii negative, cititorii fiind nemulțumiți că la sfârșit, autorul recomandă folosirea gadgeturilor. Într-o zi o să îmi spun și eu punctul de vedere, aici, pe blog, despre gadgeturile în viața copiilor. Acum voi spune doar că le folosim foarte, foarte rar, pentru a privi filmulețe și poze de familie, pentru a le arăta cum funcționează ceva sau cum se hrănește un animal de exemplu. Le pun și muzică, dar de regulă fără imagini. Nu le pun deloc desene animate. Pentru cei care nu cunosc, voi spune că am trei copii (de aproape 4 și 3 ani, iar ultimul – de 4 luni). Intenția noastră e să amânăm ecranele cât se poate de mult, fiind convinși că lumea virtuală îi absoarbe mult prea tare pe copii, foarte ușor și le dăunează creativității.

Mi-au plăcut enorm informațiile din cartea „Copilul tău este un geniu”, anume cele ce se referă la tiparele de gândire. M-au făcut să mă îndrăgostesc și mai tare de copiii mei, dar și de mine. Cât de speciali suntem noi toți, e incredibil!