Un cuvânt răutăcios exprimat pe rețelele sociale te poate costa cel puțin 500 de lei

Noi, ființele umane, avem drepturi și libertăți. Noi, oamenii, avem doar două drepturi absolute:

• dreptul de a nu fi torturat
• dreptul de a nu fi vândut în sclavie

Nici măcar dreptul la viață nu este un drept absolut, explică avocata și experta în drepturile omului Doina Ioana Străisteanu. Poți fi ucis de stat în anumite condiții. Restul drepturilor sunt relative. Libertatea mea se încheie acolo unde începe libertatea celuilalt.

Prin urmare, noi avem libertatea la opinie, deci libertatea de exprimare. Pe de-altă parte, avem obligația de a nu discrimina sau de a leza onoarea, demnitatea sau integritatea psihică a altor persoane.  

Internetul nu ne oferă libertate nelimitată de exprimare, deși așa pare la prima vedere. Altfel zis, putem fi oricând obligați să răspundem pentru comentariile insultătoare.

„Încă în 2010 i-am demonstrat instanței de judecată că internetul nu este o gaură în fiecare își poate vărsa ura, incultura, lipsa de inteligență. Fără îndoială, internetul este o descoperire extraordinară, ne-a făcut viața rapidă, știrile de 5 minute sunt deja vechi. Cu toate acestea, ca și ziarul sau televiziunea, internetul trebuie reglementat. Noi astăzi nu avem legea cu privire la internet. Dar avem  Legea cu privire la libertatea de exprimare care spune că și în spațiul virtual, pe paginile de internet, libertatea de exprimare poate fi limitată și trebuie limitată.”

Adică, să înjuri sau să insulți o persoană pe internet e ca și cum ai înjura-o pe stradă. Răspunderea este aceeași. 

Încă acum 10 ani, avocatei Doina Ioana Străisteanu i-a reușit să apere onoarea și demnitatea unei persoane, lezate pe internet.

„Era o conferință de presă pe Privesc.eu, organizată de comunitatea LGBT. S-a deschis un chat room în care se discuta evenimentul. Oamenii ironizau, făceau glume despre presupusa culoare a chiloților prezentatorilor. Oleg Brega a intrat în chat și a chemat la seriozitate, motivând că se vorbește despre discrimninare, despre încălcarea drepturilor, despre chemare la ură. Participanții la chat s-au întors împotriva lui Oleg Brega, l-au făcut și pe el reprezentant al minorităților sexuale, l-au amenințat cu răfuiala fizică. Eu am calculat toate cuvintele injurioase, erau 3 de un fel, 7 de alt fel, 8 amenințări cu moartea. Atunci, am demonstrat că moderatorul unui eveniment online poartă răspundere pentru comentariile denigratoare dacă nu le șterge. E ca și cum el personal le-ar scrie. Am avut câștig de cauză în acel dosar, a fost primul pas spre conștientizarea limitelor pe internet și a libertății de exprimare online”, explică avocata.

Pot fi pedepsite conform legii, postările, comentariile, înregistrările publicate de către utilizatorii internetului, prin care se exprimă:

• insulte/ injurii
• defăimare
• calomnie
• dezbinare
• discursuri de ură

Insultă

Chiar și o etichetă nevinovată ca „prost” sau „oaie” îi dă dreptul persoanei numită astfel să meargă la poliție sau în instanța de judecată.  Considerarea insultei drept contravenție depinde de:

1. Statutul persoanei care a exprimat insulta
2. Statutul persoanei căreia i-a fost adresată

„Noi avem la Curtea Europeană hotărârea Gavriloi vs. Republica Moldova unde un sătean l-a numit „IDIOT” pe președintele raionului Ștefan-Vodă. Săteanul a primit 2 zile de arest și Curtea a spus că i s-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare. Și din mai multe cazuri ale CEDO înțelegem următoarele. Există o piramidă socială. Cu cât mai în vârf te afli, cu atât mai multe injurii și insulte trebuie să tolerezi. Lui Dodon, în timpul mandatului său de președinte, i-au fost adresate foarte insulte. Este acceptabil, deoarece se afla în vârful piramidei. Dacă era un cetățean de rând și internauții îl numeau așa cum l-au numit, atunci devenea o problemă”, explică Doina Străisteanu.

Politicienii, pe de altă parte, sunt deseori pedepsiți de Curtea Europeană pentru mesaje care cheamă la ură, xenofobie, discriminare, fiindcă vorbele unui politician cântăresc foarte greu. Cu cât mai sus te afli, cu atât libertatea ta de exprimare este mai restrânsă.

Injurie

Potrivit art. 64 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, prin injurie înțelegem exprimări care nu sunt folosite într-o discuție civilizată, într-o societate democratică.

„Dacă mă numești proastă și eu consider că mă ofensezi, este dreptul meu să cer să răspunzi conform legii. Am o clientă care îmi spune: „Am fost insultată. M-a numit muiere”. Am întrebat-o de ce a deranjat-o. Din spaniolă, muiere înseamnă femeie. „Da, dar în satul meu nu are semnificații bune. E o femeie care stă la cratiță și nu mai face nimic alteva, e o proastă care vorbește în dodii”. Și atunci eu așa motivez în instanța de judecată. Clienta mea s-a considerat insultată, deoarece „muiere” este un slang rural, un calificativ umilitor. Gata. Nici polițistul care ia plângerea pentru amendă, nici judecătorul nu pot spune „Nu, nu te simți corect. Ai greșit.” Nu au dreptul să invalideze emoția persoanei. Este dreptul ei. De exemplu tu poți să treci peste cuvântul proastă, dar nu și peste muiere. Este dreptul tău. Cineva poate trece peste curvă, proastă, muiere, fiindcă le este cumva indiferent, nu îi afectează, nu se asociază cu ele. Dar altcineva nu poate trece peste ele, se simt ofensați. Este o apreciere subiectivă corectă. De asta și vorbim despre onoarea și demnitatea persoanei. Onoarea este aprecierea subiectivă, iar demnitatea este aprecierea colectivă despre subiect.

Insulta/injuria se amendează cu sume de până la 1000 de lei. Achitată în 72 de ore, amenda se reduce în jumătate. 

Calomnie

Prin calomnie se subînțelege răspândirea informației false. De exemplu, dacă vorbești că un consilier a furat, a făcut scheme, dar nu ai probe, înseamnă că răspândești informații false despre persoană. Aici nu contează rangul social al persoanei care răspândește informația, calomnia se pedepsește.

Amenda pentru calomnie ajunge până la 2000 de lei. 

Defăimare

Prin defăimare se presupun relatările false despre persoană sau despre activitatea ei.

Instigarea la dezbinare

Orice exprimare (audio/video/scrisă) care conține mesaje ce dezbină. Dacă o spune un politician, trebuie să îi fie ridicată imunitatea și să fie atras la răspundere penală. Dacă un cetățean de rând stă într-un bar, se îmbată și strigă „chemodan, vokzal, Rosia” și se bate după asta, de exemplu, trimițându-i pe toți vorbitorii de rusă la origini, răspunde contravențional. Fapta lui se califică drept huliganism. Dar atunci când un președinte de țară face declarații ce dezbină (Ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, are un arsenal bogat), trebuie neapărat să răspundă conform legii.

Exprimarea care dezbină se pedepsește penal, cu o amendă de până la 20 mii de lei, cu muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la 5 ani.

Cum ne apărăm drepturile la onoare și demnitate, lezate pe internet?

La poliție mergem cu insultele și injuriile. 

1. Facem screenshot la postările/comentariile care le conțin. Ne asigurăm că se văd data și ora la care s-au scris. Sau, și mai bine, filmăm în întregime postarea originală și toate comentariile care au urmat. Astfel există și contextul, pentru o mai bună încadrare a faptei și o mai bună argumentare în fața organelor de drept. Facem un video, comentăm pe fundal: „Eu sunt X, înregistrez comentariile Y la postarea Z, în ziua A sau B.”
2. Din ziua în care am aflat despre postarea/comentariile insultătoare, avem 20 de zile la dispoziție ca să îi înaintăm persoanei o cerere prealabilă. Îi putem scrie un mesaj pe messenger, un SMS sau un e-mail, prin care îi cerem să șteargă postarea/comentariul fiindcă am fost insultați/defăimați/calomniați/au fost chemați la ură împotriva noastră alți oameni, etc.
3. Este important să imortalizăm dovada că a primit mesajul. Drept dovadă poate servi cuvântul „Seen” sau „Văzut”. Acest semn are aceeași valoare ca hârtiuța roz de pe cererea trimisă prin poștă.
4. Autorul postării/comentariului are 5 zile la dispoziție, din ziua în care a văzut mesajul nostru, ca să răspundă. Iar noi avem 30 de zile ca să mergem în instanța de judecată. Dacă aflăm despre postare/ comentariu după ce trec termenii stipulați prin lege, trebuie să demonstrăm că anume atunci am aflat și începem procedura calculând termenii din acel moment. Poate cineva ne-a trimis un e-mail cu un screenshot sau ne-a telefonat. Persona care ne înștiințează poate fi martor în dosar.

Ziceam că la poliție mergem cu insultele și injuriile. În plângere scriem toate cuvintele insultătoare, atașăm probele. Printr-un proces-verbal, poliția aplică amenda pe care contravenientul poate să o achite în 24 de ore, astfel suma fiind redusă în jumătate.

Și contravenientul uită.

Dar persoana lezată în drepturi poate să nu uite. Își ia un avocat, care o ajută să încaseze și despăgubiri morale. În general, recomandarea e să își ia în toate cazurile un avocat, tocmai pentru a întocmi cererile corect, pentru a califica corect fapta astfel încât să fie examinată, pentru a nu rata termenii (odată depășiți, nu se mai poate face nimic), dar și pentru, de ce nu, a atrage despăgubiri morale.

Așadar, avocatul ia dovada plății pe care a făcut-o contravenientul și merge în instanță. De menționat e că în instanță se examinează și defăimarea. Acolo, într-un dosar civil, cere:

• prejudicii morale (există dovada că își recunoaște fapta, căci a plătit contravenția)
• cheltuielile de judecată
• plata cheltuielilor pentru asistența juridică oferită clientului
• serviciile poștale

Uite așa, ușurel, de la o amendă de 500-1000 de lei, ajungem la sume de aproape 20 de mii de lei. Așa s-a întâmplat anul trecut, când un bărbat i-a dedicat unei cliente de-a avocatei Străisteanu mai multe postări pe rețelele sociale. O lua în derâdere pentru presupusele kilograme în plus și făcea insinuări că ar fi de origine romă, folosind un calificativ urât. Clienta se ocupa de acte de caritate pentru persoanele din păturile social-vulnerabile. Iar bărbatul care îi chema pe internauți la ură și discriminare activa în același domeniu și probabil îl deranja concurența.

„Noi am calificat aceste acțiuni ca lezarea onoarei și demnității. Într-un final, bărbatul a avut de achitat 5000 de lei despăgubiri morale și alte 14 mii de lei pentru asistența juridică și cheltuielile de judecată”, încheie Doina Ioana Străisteanu.

În cazul în care persoana se eschivează de la plata amenzilor sau de la executarea deciziei instanței judecătorești, riscă:

• sechestru pe conturi (vrea să cumperi pâine, nu are bani, căci sunt blocați)
• sechestru pe automobil
• sechestru pe apartament
• este dată în căutare

O să închei cu vorbele Doinei Ioana Străisteanu de la început. „Internetul nu este o gaură în care să îți verși toată ura și incultura”. Dar dacă alegi să faci asta, fii pregătit să răspunzi.

Vedeți explicațiile integrale în interviul de mai jos, realizat pe pagina Cabinetului Avocatei „Străisteanu Doina Ioana”: